Cheile Râmeţilor – Mănăstirea Râmeţi – judeţul Alba

Este perioada concediilor. Acea perioadă în care toată lumea face planuri şi caută destinaţii deosebite. Dacă ajungeţi în oraşul Alba, nu ezitaţi să vizitaţi Mănăstirea Râmeţi şi Cheile Râmeţilor, peisajul vă va lăsa fără cuvinte.

Cheile Râmeţilor reprezintă cel mai mare obiectiv natural din Munţii Trascăului şi un obiectiv turistic deosebit din Munţii Apuseni.

Cheile Râmeţilor au fost declarate rezervaţie naturală complexă în anul 1969. Vizitarea cheilor presupune traversarea pe cursul apei pe timpul verii.

Pârâul Rămeţ străbate Munţii Trascăului şi se varsă în Mureş, aproape de oraşul Teiuş. Între vârfurile Trascău, Urmezu şi Vulturilor, pârâul Rămeţ formează un sector de chei, pe o lungime de 1km.

De-a lungul cheilor, există urme ale unei vechi peşteri, ce avea formă de tunel. Tavanul peşterii a început treptat să se prăbuşească, şi astfel au apărut şi au evoluat cheile. Acest lucru poate fi uşor observat datorită faptului că acum cheile au un profil transversal în V, mai larg la partea superioară. Aici putem găsi marmite (scobitură formată prin eroziune în albia unui râu), la nivelul apei, cât şi suspendate, cele mai impresionante se regăsesc în sectorul de chei „La cuptoare”, unde cheile se îngustează foarte mult.

Cadrul natural spectaculor, elementele carstice deosebite, au făcut ca minunatele chei să fie declarate rezervaţie geologică paleontologică şi speologică.

Biserica nouă are două hramuri „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, iar biserica veche are hramul „Sfântul Gheorghe”. Biserica a fost pictată de pictorul Grigore Popescu şi a fost sfinţită în 1992.

Mănăstirea Râmeţi este una dintre cele mai vechi aşezăminte ortodoxe din Transilvania, construită înainte de 1377. Destul de mulţi factori au încercat să distrugă micuţa biserică, războaiele, focul, apele. Timp de 4 ani, între 1926 şi 1930, bisericuţa a fost acoperită de mâl şi pietre, iar apele freatice au distrus pictura interioară până la înălţimea de 1,60m. Pentru a feri biserica de diferiţi factori distrugători, s-a hotărât ca biserica să fie ridicată cu 2m. Aici, restauratorii au descoperit că în interior există 9 straturi de pictură murală, cele mai vechi datând de la începutul secolului al XIV-lea.

Curtea de la Viena a interzis reconstrucţia mănăstirii după răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan. Din 1940, a existat aici din nou viaţă monahală, dar doar pentru o scurtă perioadă de timp deoarece în 1959, măicuţele au fost alungate de comunişti. Ele s-au refugiat la Aiud şi au dezvoltat o secţie de covoare. Doar după 10 ani li s-a permis să se întoarcă la mănăstire, dar în haine civile, şi să continue secţia de covoare.

În anul 1972, se redeschide mănăstirea cu diferite secţii: covoare, broderie, tricotaje, brutărie, şcoală şi bibliotecă, muzeu.

Distanţa dintre marile oraşe şi obiectivul turistic:

• Satu-Mare – Cheile Râmeţilor – 360 km
• Oradea – Cheile Râmeţilor – 300 km
• Cluj-Napoca – Cheile Râmeţilor – 197 km
• Timişoara – Cheile Râmeţilor – 245 km
• Braşov – Cheile Râmeţilor – 263 km
• Sibiu – Cheile Râmeţilor – 149 km
• Bucureşti – Cheile Râmeţilor – 425 km
• Iaşi – Cheile Râmeţilor – 443 km

Sfântul Nicodim spunea despre biserică „Biserica este o corabie, iar creştinii care merg la Sfânta Biserică şi intră în ea sunt izbăviţi din furtuna păcatelor.”