Biserica mănăstirii Voroneţ a fost înălţată de Ştefan cel Mare, pe locul unde mai înainte se afla un schit de lemn, la îndemnul lui Daniil Sihastru, trăitor într-o chilie din pădurile împrejmuitoare, sfătuitorul Voievodului. Biserica din piatră, ridicată într-o vară între 26 mai şi 14 septembrie 1488, a fost consacrată Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă.
După o jumătate de secol, în 1547, sub privegherea Mitropolitului Grigorie Roşca, din iniţiativa căruia Petru Rareş a început pictarea pereţilor exteriori ai bisericilor bucovinene, Bisericii Voroneţului i s-a adăugat pridvorul şi i s-au împodobit pereţii exteriori cu fresce în care esteticul şi sacrul se întâlnesc într-o armonie deplină.
Biserica mănăstirii Voroneţ este socotită „Capela Sixtină a Orientului” pentru marea frescă ce acoperă întreg peretele vestic: Judecata de Apoi.
Pictorul zugrăveşte pe axa principală, de sus în jos, Sfânta Treime: Dumnezeu Tatăl, la oprirea din urmă a timpului, Dumnezeu Fiul, pe scaunul de judecător, iar pe tronul Etimasiei, în chip de porumbel, Dumnezeu Duhul Sfânt.
Dreapta lui Dumnezeu ţine balanţa judecăţii, pe care îngerii şi diavolii vor pune faptele fiecărui om. Ceata drepţilor este condusă de Sfântul Apostol Petru în Rai, iar păcătoşii, înlănţuiţi de diavoli, sunt târâţi în Iad. Pe contrafort s-a reprezentat Învierea morţilor.
Deasupra intrării în pridvor străjuieşte icoana Deisis. Mântuitorul nostru, Iisus Hristos, priveşte cercetător pe toţi cei care trec pragul bisericii. În dreapta şi în stânga Sa, Maica Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul cer milostivirea Lui pentru fiinţa umană.
În stânga uşii de la intrarea în biserică, sub pisania aşezată în 1547, se află zugrăvite chipul Mitropolitului Grigorie Roşca, ce îşi află odihna sub lespedea de piatră din pridvor şi, înconjurat de aureolă, cel al Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul, şi el înmormântat aici.
În interiorul bisericii, pictată în vremea lui Ştefan cel Mare, pe peretele de vest se află tabloul votiv, în care voievodul, urmat de Domna Maria Voichiţa şi de Bogdan, moştenitorul tronului, închină Biserica, îrin intermediul Patronului mănăstirii, Sfântul Gheorghe, lui Iisus Hristos.
„Albastrul de Voroneţ”, culoare dominantă în pictura exterioară, este considerat de specialişti ca fiind unic în lume şi la fel de cunoscut ca şi roşul lui Rubens sau verdele lui Veronese.
Pe acest fond albastru pictura reprezintă, pe peretele dinspre sud, Arborele lui Iesei – genealogia Mântuitorului. Profeţii Vechiului Testament sunt încadraţi la Voroneţ, ca şi la Suceviţa, de filozofii antichităţii: Aristotel, Platon, Sibila romană, Pitagora, Socrate. Pentru valoarea lor excepţională, în plan estetic şi în planul exprimării credinţei creştine, mănăstirea Voroneţ şi celelalte mănăstiri cu pictură murală la exterior: Moldoviţa, Humor, Arbore, Suceviţa, Probota au fost înscrise de UNESCO în Patrimoniul Umanităţii.