Spre mândria noastră, a femeilor, aducerea pe lume a unei vieţi noi ne este rezervată nouă. Pentru purtarea produsului de concepţie, organismul feminin trebuie să fie pregătit. Încă din copilărie, conformaţia corpului fetiţelor este diferită de a băieţilor. Bazinul lor este mai înclinat înainte, în vederea viitoarei maternităţi, fiind în acelaşi timp şi mai larg, pentru a purta în bune condiţii sarcina. Trunchiul este mai lung în raport cu picioarele, pentru a asigura o stabilitate mai mare, iar ţesuturile sunt mai elastice.
O dată cu apariţia caracterelor sexuale secundare, în perioada de pubertate, feminitatea devine mai marcantă, se dezvoltă sânii, se rotunjesc şoldurile, coapsele. Tot acum apar şi menstrele, dar asta nu înseamnă că din punct de vedere endocrin organismul feminin este pregătit pentru îndeplinirea rolului său. În cazuri destul de frecvente, echilibrul hormonal nu se instalează dintr-o dată, mesntrele sunt neregulate, dureroase, fluxul abundent. Fetiţa trebuie menajată în timpul celor câteva zile, nu trebuie lăsată să facă eforturi fizice. Este bine să se evite atât căldura prea mare, cât şi frigul excesiv. Să o lăsăm să se odihnească mai mult, fără însă să facem din ea o bolnavă. Dacă observăm abateri mai grave de la normal, să nu uităm, că pe lângă policlinici, ne stau la îndemână, în mod complet gratuit, cabinetele de ginecologie infantilă.
În orice caz, începerea unei vieţi sexuale premature poate fi extrem de dăunătoare pentru organismul fetiţei.
Sarcina pune o serie de probleme, care se cer rezolvate. Multe femei privesc cu teamă efectele ei asupra frumuseţii. Le este frică, în primul rând să nu-şi deformeze talia şi abdomenul. În această privinţă, de o importanţă primordială este pregătirea unei musculaturi tonice, deoarece o musculatură abdominală slabă, se întinde peste măsură în timpul sarcinii, împreună cu ţesutul subcutanat şi pielea care o acoperă. Ţesuturile se rup pe alocuri şi apar vergeturile , sub forma unor dungi roşiatice sub piele. Cu timpul, acestea se decolorează şi devin sidefii, ca niste cicatrice.
Musculatura abdominală se pregăteşte încă din tinereţe, nu atunci când sarcina este deja avansată. Musculatura tonică joacă un rol important în menţinerea sarcinii într-o poziţie corectă, în susţinerea tuturor organelor, intraabdominale la locul lor, în asigurarea unei bune funcţionalităţi a organelor digestive, prin excluderea ptozei gastrice sau intestinale, cu evitarea constipaţiei cronice, atât de frecventă la femei.
În afară de muşchii abdominali, mai trebuie tonifiaţi muşchii perineului (care reprezintă baza de sprijin a uterului)şi a diafragmul (care limitează cavitatea abdominală înspre plămâni). Nu trebuie neglijaţi nici muşchii din regiunea lombară deoarece ei au un rol important în menţinerea în poziţie corectă a coloanei vertebrale, atât de solicitată prin tracţiunea anterioară a abdomenului mult crescut în volum.
Când sarcina este mai avansată, prin ridicarea diafragmului, respiraţia devine mai anevoioasă fiind nevoie să se deprindă o respiraţie toracică, în loc de cea abdominală. În sfârşit, mai trebuie luate măsuri pentru activarea circulaţiei deoarece apăsarea exercitată de uterul gravid pe vasele mari de sânge, în micul bazin duce la tulburări circulatorii ale membrelor inferioare care se umflă şi obosesc repede la mers, cu atât mai mult cu cât sarcina este mai avansată.
Dacă la prima sarcină musculatura abdominală este tonică, la următoarele, dacă nu s-au luat măsuri din timp, vom constata deseori o musculatură slăbită.
Pentru a ne păstra frumuseţea şi sănătatea în această perioadă, trebuie să începem gimnastica abdominală şi adaptarea la efort fizic cât mai devreme. În timpul primelor trei luni de sarcină, persoanele obişnuite pot continua gimnastica de menţinere a tonicităţii musculaturii abdominale, dacă din punct de vedere obstetrical nu există nicio contraindicaţie. Cu cât sarcina este mai înaintată, cu atât exerciţiile se vor face în ritm mai lent şi cu un efort mai mic, dar nu se vor abandona, ci se vor adapta situaţiei, trecându-se de la exerciţiile de tonificare musculară, la exerciţii de respiraţie şi exerciţii care să amelioreze circulaţia sângelui, în special la membrele inferiore supuse unei solicitări mai mari prin creşterea greutăţii corporale. Pentru a facilita executarea lor, se vor face din poziţii mai comode: pe spate culcat, pe genunchi, pe patru labe, din şezând.
Se recomandă în tot acest timp plimbări lungi în aer liber, călirea organismului prin apă aer (mai puţin soare deoarece o supraîncălzire a organismului în această perioadă poate provoca hemoragii).
O femeie sănătoasă va naşte cu atât mai uşor, cu cât a avut o activitate fizică mai intensă în prima perioadă a sarcinii şi a continuat-o, cu o intensitate din ce în ce mai redusă şi adaptată condiţiilor schimbate, până în luna a noua, când continuă să facă plimbări şi să presteze activitatea obişnuită din cadrul familiei. Deseori auzim, de altfel, despre femei care au fost active până în ultimul moment înainte de naştere şi de faptul că pentru aceste femei actul naşterii nu reprezintă ceva deosebit.
Exerciţiile fizice mai joacă rolul de a spori elasticitatea ţesuturilor, fapt important din punct de vedere al păstrării frumuseţii. Pielea elastică se va destinde, fără ca în profunzimea ei să se producă rupturi, fără să rămână nicio urmă care ar putea dăuna frumuseţii musculatura se va contracta mai repede şi, revenind la tonicitatea normală, aspectul abdomenului nu va avea de suferit.
