Parcul Natural Bucegi se află situat integral în Masivul Bucegi din Carpaţii Meridionali şi este situat pe teritoriul a 3 judeţe Dâmboviţa, Prahova şi Braşov.
Parcul are o suprafaţă de peste 32.000 hectare, din care 60% fiind reprezentat de păduri.
Flora este bogată şi variată, aici găsim peste 3.500 de specii de plante cunoscute, din care o parte sunt ocrotite de lege, iar fauna cuprinde 3.000 de specii de animale.
Accesul în parc se poate face fie prin transport pe cablu (Sinaia, spre cota 2.000, Buşteni spre cabana Babele şi Peştera), dar şi cu autoturismul sau trenul.
Atracţiile turistice sunt:
• Babele,
• Sfinxul
• Ciupercile,
• 34 de peşteri deosebite,
• Cascada Urlătoare,
• Monumentul Eroilor,
• schitul Peştera,
• Valea Horoabei,
• Mecetul Turcesc,
• Turnul Seciului.
În Masivul Bucegi sunt cunoscute în prezent 34 de peşteri în bazinul Prahova şi bazinul Ialomiţei superioare dintre acestea 2 fiind remarcabile: Peştera Ialomiţei şi Peştera Ratei.
Peştera Ialomiţei, cunoscută sub numele de Peştera Schitul Ialomiţei, Peştera Schitului sau Peştera Ialomicioarei, se află în Cheile Peşterii pe versantul drept al Ialomiţei. Însumează 840 m lungime de galerii fosile active dispuse pe două etaje. Temperatura aerului in pestera variaza intre 9 o si 12 o C, iar umiditatea de la 85 la 100%.
Pestera Ratei, numită şi peştera de la Izvorul Rateiului, este situată pe versantul stâng al pârâului Ratei, afluent drept al Ialomiţei la o altitudine de 1.060 m în masivul Leaota. Este o peşteră foarte mare suborizontală cu galerii dispuse pe etaje însumând aproximativ 7.000 m. Această peşteră a fost formată prin acţiunea combinată a apelor provenite din râurile de suprafaţă şi din infiltrarea precipitaţiilor. Temperatura aerului în galeriile active este influenţată de temperatura apei.
Flora – Vegetaţia Munţilor Bucegi a constituit cu predilecţie un punct de atracţie pentru botanişti ori de câte ori au ajuns în acest minunat colţ al naturii fie ca turişti, fie cu preocupări stricte de cercetare.
Diversitatea formelor de relief, structura geologică, altitudinea ce se ridică la peste 2500 metri, oferă condiţii deosebit de variate ce au permis instalarea unei flore pe cât de bogată, pe atât de variată, cuprinzând toate grupele mari de plante.
Fauna – În urma investigaţiilor efectuate reiese faptul că în Masivul Bucegi sunt cunoscute până în prezent 3500 specii animale. Bogăţia de specii a atras atenţia multor cercetători care şi-au sintetizat studiile într-o serie de publicaţii.
Fauna de mamifere este reprezentată de 45 de specii care populează pădurile ce înconjoară poalele masivului cât şi in cele din etajul subalpin.
În jurul Sfinxului din Bucegi şi a Babelor s-au născut o mulţime de legende, unele spun că sunt naturale, altele că ar fi creaţia ce a ieşit din mâna omului; unii spun că aceste pietre aşezate în vârf de munte, emană energii pozitive ce au apărat ţara de cotropitori, iar teoriile cele mai moderne susţin că aceste pietre sunt de origine extraterestră.
Sfinxul din Bucegi este un obiectiv turistic ce trebuie protejat deoarece este format din rocă sedimentară, nu foarte dură. Aceste simboluri naţionale s-au format în urma acţiunii îndelungate a îngheţului şi dezgheţului asupra unei stânci.
S-au făcut numeroase presupuneri, cum că Atlasul din mitologia greacă este vârful Omul din Bucegi sau Prometeu înlănţuit de o stâncă de pe acelaşi vârf, iar Babele nişte altare ale unei vechi civilizaţii, sau că Sfinxul din Bucegi ar fi fost modelat de daci.
Pentru cercetătorii geologici, aceste monumente nu au niciun secret: “Pentru geologie nu au o mare importanţă, geologic nu au secrete. Mai profan spus, este un sandvici de straturi de roci cu diferenţiere a durităţii, şi prin fenomenul de abraziune au luat aceste forme. Dar o mare importanţă o au pentru geoturism, şi-aici sunt de acord cu conceptul de minune naturală a României, foarte spectaculoasă de altfel, motiv pentru care a pus probleme şi istoricilor care au încercat să arate că sunt modelate prin intervenţie umană“, precizează Dan Grigore, cercetător la Muzeul Naţional de Geologie din Bucureşti.
Sfinxul din Bucegi se află la o altitudine de 2216 metri, are o înălţime de 8 metri şi o lăţime de 12 metri.
Babele au fost numite şi “Altarele ciclopice din Caraiman” fiind închinate Pământului şi Cerului, Soarelui şi Lunii ca şi lui Marte, zeu al războiului şi al agriculturii.
