Munţi de origine vulcanică, Călimani reprezintă cel mai mare crater vulcanic, inactiv în prezent, cu un diametru de 10 km. Trecând de vegetaţia bogată, zâmbru, jneapăn, molid şi bujor de munte, la înălţimi de peste 2.000 metri, întâlnim Vârful Pietrosu, Vârful Retitiş şi Vârful Călimani Izvor.
Rezervaţia de jnepeniş cu Pinus cembra, are o suprafaţă de 384 hectare. Această rezervaţie are o importanţă ştiintifică deosebită deoarece aici găsim arborete natural cu molid şi zâmbru, unic în ţara noastră şi foarte rar în Europa.
În Rezervaţia 12 Apostoli ne atrag atenţia figuri zoomorfe şi antromorfe ce au fost sculptate de intemperii de-a lungul timpului, şi sunt constituite din fragmente de lavă cimentată.
Călimanul a fost muntele ascuns al dacilor, şi încă se crede că el ascunde comorile haiducului Pintea, şi tot aici a fost locul unde se desfăşurau străvechi ritualuri pe altarele de cult al Lucaciului. Călimanul a fost şi martorul tăcut al nenumăratelor lupte crâncene de frontieră, acest munte reprezentând atunci graniţa dintre Moldova, Bucovina şi Transilvania.
Călimanul a văzut şi luptele din Primul Război Mondial, mărturie fiind monumentul funerar, prin care se omagiază spiritul de sacrificiu al unui pluton de 60 de soldaţi căzuţi în timpul luptelor, dar el a şi ascuns în timpul celui De-al Doilea Război Mondial, grupe de rezistenţă.
Legendele spun că că pe meleagurile Munţilor Călimani, în vechime, trăiau haiducii, Pintea, Pohontu, Pleşca, Miu, Haralambie Niculiţa. Palma lui Pintea este încrustată în stânca la Apa Rece, iar în apropiere găsim Izvorul lui Pintea.
Parcul Naţional din regiune ocupă o suprafaţă de 24.000 hectare, în Carpaţii Orientali, şi a fost înfiinţat în anul 2000 cu scopul de a proteja biodiversitatea florei şi faunei şi a fost declarat sit Natura 2000. Munţii vulcanici se întind pe 90% din suprafaţa Parcului Naţional Călimani.
Muntele Călimani este îmbogăţit cu păduri naturale dea fin şi molid, fagi şi mesteceni, te aşteaptă cu pajişti întinse pline cu toporaşi şi flori de genţiana.
Flora este reprezentată de 1.004 specii , din care o parte sunt plante rare, plante rare puse în pericol de despădurir şi păşunat excesiv.
Zâmbrul/Pinus cembra acest conifer este o specie ocrotită de lege şi creşte doar în unele zone izolate din Carpaţii Orientali şi Meridionali. Lemnul acestui conifer este de o calitate superioară şi foarte rezistent, şi este folosit la sculptură.
Parcul adăposteşte mai multe atracţii turistice:
• rezervaţia naturală „12 Apostoli”, care există din anul 1971,
• Lacul Iezer (ce se află la o altitudine de 1790 m şi adâncime de 4 metri),
• lacul artificial Colibiţa,
• cheile şi valea Bistriţei Ardelene,
• Cascada Diavolului şi
• Cascada Tehu.
Turiştii trebuie să ştie că în interiorul parcului nu vor găsi pensiuni turistice sau cabane, iar iubitorii de drumeţii au la dispoziţie 12 trasee marcate.
Fauna este reprezentată de urs, lup, râs, pisică sălbatică, mistreţi, cerbi, nu lipsesc nici liliecii bicolori sau bruni. Păsările deţin supremaţia în Parcul Naţional Călimani, prin numărul lor, şi aici găsim brumăriţa alpină, codros, codobatura cenuşie.
Vipera, specie pe cale de dispariţie, şopârla cenuşie şi şopârla de munte, şarpele de alun, chiar şi acestea reprezintă atracţiile Călimanilor.
În Parcul Naţional Călimani au fost identificate 108 specii de păsări, cele mai cunoscute fiind şoimii şi acvilele.
Cei 12 Apostoli sau Pietrele Roşii reprezintă formaţiuni geologice spectaculoase şi este un complex celebru de stânci. Constituit din 2 formaţiuni stâncoase dispuse în cerc, au o înălţime între 8 şi 12 metri, şi este similar celui din Insula Paştelui.
