Palatul Topkapi
PALATUL TOPKAPI, localizat în spatele Sfintei Sofia, a fost un labirint de construcţii şi centrul puterii otomane între secolele XV-XIX, devenind locul unor evenimente sublime şi sordide deopotrivă, de-a lungul a 400 de ani de istorie, până la construirea palatului Dolmabahce la mijlocul secolului al XIX-lea. Palatul reflectă structural planurile originale ale lui Mahomed I, deşi nu are un tipar arhitectural particular. Fiecare sultan a modificat clădirea după nevoi, unitatea sa arhitecturală, atât cât a existat, fiind afectată şi de cele patru incendii mari.
Principalul complex al Palatului Topkapi constă în trei zone distincte: Birun (Palatul Extern), Enderun (Palatul Intern) şi Haremul, fiecare din ele împărţite în curţi diferite, legate prin porţi. Pe vremuri locuiau şi lucrau aici 50.000 de oameni, un adevărat oraş în oras, cu dormitoare pentru gărzi, meşteşugari şi grădinari, toţi purtând însemne pentru identificare. Pe lângă moscheile şi băile din vecinătate, palatul avea chiar propria sa gradină zoologică, unde erau tinuţi lei, elefanţi, urşi şi alte daruri de la conducători străini. Haremul era format din peste 300 de camere (din care sunt deschise azi 40), dar jumătate au fost restrânse ca nişe pentru eunuci, servitori şi concubine. Camerele cresc în mărime şi opulenţă pe măsură ce ne apropiem de camerele concubinelor favorite şi ale soţiilor legale, 4 la număr. Tot aici se află biserica Sfânta Irina, cea mai veche biserică bizantină din Istanbul.
Palatul Dolmabahce
PALATUL DOLMABAHCE a fost construit de Sultanul Abdulmecid la jumătatea secolului al XIX-lea pentru a face concurenţă rivalilor săi europeni. Este considerat o copie a Palatului Versailles din Franţa datorită asemănării stilurilor arhitectonice. Palatul a devenit noua reşedinţă a sultanilor după Palatul Topkapi. Se întinde pe 600 de metri de-a lungul Bosforului. Imensa sală de recepţie cu cele 56 de coloane şi enorma lustră de patru tone şi jumătate, cu cele 750 de becuri uimeşte întotdeauna vizitatorii. În acea epocă, păsări din lumea întreagă erau închise în Pavilionul păsărilor pentru simpla plăcere a locuitorilor palatului.
Palatul din Yildiz
PALATUL DIN YILDIZ cuprinde o serie de pavilioane şi o moschee. Acest ansamblu a fost construit de Abdulhamit II la sfârşitul secolului al XIX-lea. Adăposteşte o colectie deosebită de porţelanuri rămase de la sultanul Abdulhamit II. Cea mai mare şi mai grandioasă dintre construcţii, mărturiseşte astăzi luxul în care trăiau şi petreceau sultanii. Situat într-un mare parc de flori, arbori şi plante decorative aduse din patru colţuri ale lumii, acest palat oferă una din cele mai frumoase vederi panoramice asupra Bosforului.
Obeliscul egiptean
OBELISCUL EGIPTEAN era iniţial unul din cele două obeliscuri ridicate de Thutmose III în faţa templului lui Amon-Ra Temple în Karnak în anul 15 I.C – un monolit de granit marcat cu hieroglife egiptene care-l măreau pe Tutmose al IIIlea. Obeliscul “povesteşte” campania siriană şi trecerea Eufratului, şi a fost adus de Constantin în secolul 4, special pentru a decora hipodromul, dar a fost spart şi montat de-abia în 390, de împăratul Theodosius, cum atestă şi înscrierea de la baza sa. Deşi în prezent măsoară doar 60 m, în trecut avea 180 m şi cântărea 800 de tone.
Coloana şerpuită
COLOANA ŞERPUITĂ este unul din cele mai vechi monumente antice situată în zona centrală a hipodromului – pe “spina”. Coloana din bronz – legendele spun a fi bronzul scuturilor perşilor – este formată din trei şerpi împletiţi, şi se găsea iniţial în Templul lui Apollo la Delphi. Ea comemorează victoria asupra perşilor în bătălia de la Plataea (479 I.C).
Dolmabahce si ale sale gradini mi-au placut la nebunie