În mod firesc se naşte însă întrebarea: De câte ori trebuie să mâncăm pe zi? Pentru adultul sănătos se recomandă 4-5 mese pe zi:
Cea de dimineaţă, micul – dejun, apoi o gustare la jumătatea intervalului dintre micul dejun şi prânz, prânzul, o gustare la 3 ore după masa de prânz, şi cu două ore înainte de culcare, masa de seară, cina. Unele persoane au prostul obicei de a nu mânca nimic dimineaţa şi să plece la job cu stomacul gol. Le este oare imposibil să mănânce dimineaţa? Într-adevăr este imposibil atunci când suntem întotdeauna în întârziere sau când locul mâncării este luat de ţigară şi de cafea. Iată obiceiuri în aparenţă inofensive, dar numai în aparenţă.
Este pe deplin demonstrat că, în afară de conţinutul în vitamina PP, cafeaua nu are o valoare nutritivă mai deosebită. Ea este dorită de om pentru aromele ei, pentru stimulentul pe care îl exercită asupra activităţii nervoase, un stimulent de “bici” neraţional şi complet inutil după odihna de noapte. Tot ceea ce obţinem este că excităm secreţia gastrică “în gol”.
De reţinut că obiceiurile alimentare, reflexele, pentru ore fixe de masă sunt perfect educabile. Deducem că putem renunţa, cu destulă uşurinţă, la ţigară şi la cafeaua de dimineaţa, urmând să completăm doar micul dejun, la sfârşit, cu o cafea şi, eventual, o ţigară. Masa de dimineaţă, când în mod firesc, după pauza lungă a nopţii, apetitul omului este cel mai mare, trebuie să fie o masă completă şi care, în orice caz, să cuprindă măcar un aliment bogat în proteine. Cel mai indicat aliment din acest punct de vedere este laptele cald, aromatizat (ca să capete gust mai plăcut) cu cafea, cacao, consumat cu pâine, unt, marmeladă sau miere. Când se preferă dimineaţa ceaiul, atunci pâinea se va consuma cu brânză, cu mezeluri, cu o bucată de carne rece sau cu un ou răscopt – toate bogate în proteine.
La ora 11, 11 30 – este bine să se consume fructe, sau un iaurt sau nişte biscuiţi digestivi. Este recomandabil ca produsele zaharoase să fie evitate înainte de masă, deoarece ele micşorează considerabil apetitul şi nu vom putea consuma cantitatea de mâncare normală, la masa ce urmează. Mai firesc pentru organism ar fi ca abia acum, la jumătatea intervalului de lucru obişnuit în programul de 8 ore, să se bea cafeaua neagră cu acţiune stimulatoare asupra activităţii nervoase.
Pentru masa de prânz, nu contraziceţi soţii care doresc antreuri. Este o pretenţie firească, cerută de organism, intrată în obicei. Dimpotrivă, este în avantajul dumneavoastră să reuşiţi să realizaţi aperitive mai ispititoare, decât cele pe care le servesc bodegile. Antreul – fel de mâncare de obicei picant şi cât mai atractiv colorat – exercită un efect psihic pozitiv. El reprezintă o gustare de volum mic, înzestrată însă cu calităţi senzoriale pronunţate, care stârnesc secreţiile digestive. Masa propriu-zisă începe de obicei cu o mâncare caldă, o supă sau o ciorbă. Prin colorit, miros, temperatură potrivită, felul I trebuie să stimuleze la maximum secreţia gastrică de care are nevoie felul al II-lea. Acesta este, de obicei, o mâncare scăzută, pregătită cu carne sau leguminoase şi grăsimi şi o salată, deci preparate care pretind o mistuire mai prelungită. Secreţiile digestive sunt însă pregătite, datorită antreului declanşator şi ciorbei bogate în substanţe extractive excitante pentru secreţie. Masa se încheie de obicei şi se completează cu un desert. Completarea mesei cu un desert este uşor acceptată, pentru că senzaţia de dulce este în general foarte apreciată, chiar după apariţia saţietăţii.
Deoarece aspectul, gustul şi aroma mâncărurilor reprezintă primul şi cel mai important excitant al secreţiei gastrice, grija pentru o prezentare şi o pregătire gustoasă are un substrat ştiinţific. Cu cât efectul excito-secretor al hranei va fi mai pronunţat şi tractul digestiv va fi mai bine pregătit pentru prelucrarea hranei, cu cât digestia va fi mai uşoară. În caz contrar, mâncăruri foarte hrănitoare şi uşor de mistuit, dar prezentate neatrăgător, fără nicio grijă, inhibă secreţia sucurilor digestive şi transformă mistuirea într-un act prelungit, supărător.
Aşa cum am văzut, o succesiune corectă a celor trei feluri de mâncare la aceeaşi masă exercită un efect important asupra digestiei. Gospodina trebuie să combine astfel meniul zilei, încât să includă la fiecare masă câte un fel cu putere mare de saturaţie. Mâncărurile impregnate cu grăsimi – alimente care micşorează activitatea secreţiilor, cât şi a motilităţii gastrice -, rămânând astfel mai multă vreme neevacuate, posedă o mare capacitate de saturare.
Cartofii, pâinea, făinoasele fierte, consumate fără grăsimi, fără carne sau brânzeturi grase, au o putere de saturare redusă. Capacitatea de saturare a acestora creşte însă în raport cu cantităţile de grăsimi şi carne adăugate felului de mâncare sau meniului.
