Proverbe turceşti – Nu e ruşinos să te abaţi din drum, e ruşinos să nu revii la drum.

Proverbe turceşti - Nu e ruşinos să te abaţi din drum, e ruşinos să nu revii la drum.Ca dovezi ale înţelepciunii populare, proverbele turceşti dau indicaţii asupra modului de a fi şi a gândi al creatorilor lor. Numărul mare de paremii grupate sub termenul „înţelepciune” este elocvent în acest sens. Multe dintre acestea sunt formulate ca sentinţe, adevăruri de necontestat, apropiindu-se de maximele culte, dar deosebindu-se de ele prin simplitate: „Copacul uscat nu are fructe”; „Dacă e seară – culcă-te, dacă e dimineaţă – mergi”; „Şi pe pământ şi sub pământ la fel este”.

Extrem de multe proverbe turceşti fac elogiul prudenţei, cumpătării, calităţii ce par a fi mult preţuite de popor, frecvenţa paremiilor consacrate lor putând fi pusă în relaţie cu o anume experienţă a istoriei care pulsează sub înveliş metaforic.

„Sângele nu se spală cu sânge, ci cu apă”; „Fiecare trebuie să ştie unde va ţinti săgeata aruncată”; „Nu trezi leul din somn!” relevă această experineţă a istoriei trăită de omul obişnuit, filozofia celui care, ca ultim ostaş, a participat la creşterea şi descreşterea imperiilor.

Năravuri

  • Aşa a fost, asa va rămâne.
  • Beţivul începe să se gândească după ce se trezeşte.
  • Bruma nu ofileşte vânăta amară.
  • Copacul din rădăcină putrezeşte.
  • Ce se scrie la cârciumă, se citeşte în iad.
  • Cuminţenia piscii ţine până la vederea şoarecelui.
  • De beţiv şi nebunul fuge.
  • Găina care se plimbă mult se întoarce cu murdărie pe picioare.
  • Iarba ce nu-i place şarpelui creşte lângă gaura lui.
  • Nu e ruşinos să te abaţi din drum, e ruşinos să nu revii la drum.
  • Pentru berbec coarnele nu sunt o povară.
  • Puiul de lup nu ajunge câine.

Nebuni

  • Când îl vezi pe nebun, fugi din drum.
  • În fiecare saă – un nebun, în casa noastră – toţi.
  • Nebunul nu plânge, înţeleptul nu râde.

Necazuri

  • Au întrebat-o pe cămilă: „Ce îţi place mai mult, coborâşul sau urcuşul?” şi ea răspunse: „Cu povară, pe amândouă să le ia dracul.”
  • Bineţe i-am dat, pagubă am căpătat.
  • Cap fără durere are doar sperietoarea din bostană.
  • Ceaţa pe vârful muntelui şi necazurile pe capul omului nu se sfârşesc.
  • Cine fuge de ploaie dă de grindină.
  • Cine îşi ascunde necazul leac nu găseşte.
  • Cine n-a gustat amarul, nu ştie ce e dulcele.
  • Este mai bun un necaz decât o mie de sfaturi.
  • Necazul cere răbdare.
  • O durere face să uiţi pe alta.
  • Paguba este ca o cămaşă de foc.
  • Pasărea cu o singură aripă nu zboară.
  • Pe cămilă o întrebară: „Ce îţi place mai mult, coborâşul sau urcuşul?”, şi cămila răspunse: „Ce au făcut cu drumul neted, l-au înălţat la cer?”
  • Pe om necazul şi pe perete igrasia îl doboară.
  • Sufletul se satură şi de suferinţe şi de distracţii.
  • Vestea proastă repede se-aude.

Negustorie

  • Carnea ieftină face supă fără gust.
  • Cine înşeală se înşeală.
  • Cine nu dă înapoi ce-a luat, nu găseşte ce caută.
  • Cumpără lucru bun şi nu-i purta de grijă.
  • Cumpără vânt şi vinde crivăţ.
  • Dacă n-ai miere, n-ai nici limbă de miere?
  • Zece bani marfa şi douăzeci vama.

Neînţelegeri

  • Când se ciocnesc două ulcioare unul singur se sparge.
  • În mâncarea fiartă nu se pune apă rece.
  • Lucrurile s-au încâlcit ca părul.
  • Unde mulţi se strâng acolo-i bucluc.
  • Zici: „tu ştii” şi scapi de ceartă.

Noroc

  • Calul fără noroc ajunge la căruţă.
  • Cine vine, vine cu norocul.
  • Câinele fără noroc adoarme spre dimineaţă.
  • Lingura e după noroc.
  • Miera o mănâncă nu cel cu degetele lungi, ci cel care are noroc.
  • Nimeni nu ia norocul altuia.
  • Norocul nu coboară din cer cu coşul.
  • Soarta frumosului este urâtă.

Observaţii practice

  • Apa curge, ochii privesc.
  • Calul se îngraşă în şapte zile, iar câinele când mănâncă.
  • Cel nou face să se vorbească de cel vechi.
  • Dovleacul nu se leagă de ciupercă.
  • Frumuseţea nu se mănâncă pe pâine.
  • Păr pe ou nu creşte.
  • Vara oricine dă de mâncare la vrăbii.

Om

  • Aurul se încearcă în foc, iar omul în nevoi.
  • Ce îşi face omul singur, nu dezleagă o lume întreagă.
  • De-ar şti omul când moare, şi-ar săpa singur groapa.
  • Nu te sprijini de copac, se usucă.
  • Omul vorbeşte des despre ce îi place.
  • Pe om îl strică prietenii.
  • Sufletul omului este acolo unde îl doare.

Patrie

  • A te lăuda în străinătate e ca şi cum ai cânta în baie.
  • Bufniţa nu lasă ruina pentru o grădină de trandafiri.
  • Curajul se vede în apărarea patriei.

Plâns

  • Cine cade singur nu plânge.
  • Cine plânge pentru altul rămâne fără ochi.
  • Doar mama plânge din inimă, restul se prefac.
  • Orice plâns are şi râs.

Prietenie

  • Ai grijă de cal ca de un prieten, însă încalecă-l ca un duşman.
  • Cine caută prieteni fără cusur rămâne fără prieteni.
  • Dacă vecinu-i bun stai pe loc, chiar dacă locul e rău.
  • Decât prietenia neştiutorului, mai bine duşmănia învăţatului.
  • E greu să te saturi de o zi frumoasă şi de un prieten bun.
  • Orice să fie nou, dar prietenul vechi.
  • Prietenul te face să plângi, duşmanul să râzi.

Prostie – Ignoranţă

  • Ascultă ca oaia fluierul.
  • Ce – ţi-ai închiriat gura?
  • Coarnele ies în urma urechilor, dar le întrec pe acestea.
  • Decât să mă apere vulpea, mai bine să mă sfâşie leul.
  • Ignoranţa este mai rea decât durerea de cap.
  • Înalt de statură şi gol sub picioare.
  • Mai repede sare cămila oarbă şanţul decât înţelege prostul.
  • Nu dau de doi bani sare pentru ciorba rea şi sfaturio pentru capul prost.
  • Până se gândeşte deştepul, prostul îşi însoară băiatul.
  • Praful covorului se termină, vorba prostului niciodată.
  • Prostul a aruncat o piatră în fântână şi 40 de deştepţi n-au putut s-o scoată.
  • S-a dat jos de pe cal şi s-a urcat pe măgar.

Prudenţă

  • Arma chiar stăpânului îi este duşman.
  • Cine îşi ţine gura îşi salvează capul.
  • Cine răspunde la invitaţia lupului trebuie să meargă însoţit de câini.
  • Câte şiretlicuri ştie vânătorul, tot atâtea căi de scăpare cunoaşte şi ursul.
  • Crezi în proprii tăi ochi mai mult decât în cuvintele altora.
  • Măsoară de două ori şi taie o dată.
  • Nu căsca gura, cască ochii!
  • Nu în orice loc unde oboseşti se face han.
  • Satul cu mulţi copaci e apărat de ape.
  • Un cui salvează o potcoavă, o potcoavă salvează un cal.

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Read previous post:
Cum servim vinul când avem invitaţi?
Cum servim vinul când avem invitaţi?

Desigur, nu ne putem permite întotdeauna să avem mai multe sortimente de vinuri şi încă din cele mai bune! Dar...

Close