Ce este respectul?

Ce este respectul?

Respectul înseamnă atât de multe. La nivel practic, am putea spune că respectul înseamnă să iei în considerare sentimentele, nevoile, ideile, dorințele și preferințele cuiva. Putem spune, de asemenea, că aceasta înseamnă să luăm toate cele de mai sus, în serios. Să le facem să fie valoroase și să merite. De fapt, a avea respect pentru cineva este similar cu a-l prețui pe el ca persoană, gândurile sale, sentimentele. Acest lucru include faptul că trebuie să îl cunoști foarte bine, să îl asculți, să fii sincer cu el și să îi accepți individualitatea, capriciile.

ce este respectul

Respectul se arată prin comportament și poate fi simțit

Ne putem purta în așa fel încât să fim considerați respectuoși. Putem simți respect față de cineva. Putem să simțim că suntem respectați. Pentru că este posibil să ne purtăm astfel încât să nu arătăm ceea ce simțim cu adevărat. Sentimentul de respect este mai important decât comportamentul fără acest sentiment. Când apar sentimentele, comportamentul va deriva de aici.

De ce este important respectul?

Haideți să aruncăm o privire înapoi. În trecut, respectul juca un rol important pentru a supraviețui. Dacă ne gândim la un mic trib care merge prin deșert. Ne putem imagina că o persoană care nu era respectată de nimeni, putea fi lasată în urmă și să moară. O astfel pe persoană era considerată ca nesemnificativă, fără importanță și fără valoare pentru grup. Aceasta cred că este ideea de bază a sentimentului de a fi respectat.

ce este respectul

În ziua de azi, pare mult mai ușor să supraviețuiești dacă nu ești respectat. De exemplu, o persoană care are foarte mulți bani, mulți angajați și servitori, o mulțime de oameni de afaceri care îl suna în fiecare moment, nu înseamnă că este o persoană respectată. Cineva ar putea să facă bani deoarece are un talent deosebit, pentru care este valoros, într-un domeniu, de exemplu, să zicem, sport. Nici despre el nu putem spune că este un om respectat.

Nu putem spune că cineva este respectat doar pentru că are o situație financiară bună sau pentru anumite talente  înnăscute într-un domeniu. Există încă, totuși, ceva ce banii nu pot cumpăra: respectul! De asemenea, putem simți dacă suntem respectați sau nu. Când suntem respectați, câștigăm mai ușor ajutorul voluntar al acelor persoane. Nu va trebui să cheltuim la fel de multă energie și resurse pentru a convinge oamenii să ne ajute.

De unde vine respectul?

Eu cred că respectul se câștigă! O persoană câștigă respectul celeilalte în mod automat atunci când se îndeplinesc considerațiile de mai sus, când ia în considerare sentimentele, nevoile și gândurile acelei persoane. Respectul nu se obține cu forța!

Respectul înseamnă:

  • Să asculți pe cineva fără să îl întrerupi,
  • Să iei în considerare sentimentele partenerului,
  • Să nu ai idei preconcepute despre cineva/ceva,
  • Să încerci să înțelegi punctul de vedere al partenerului,
  • Să te iubesti pe tine însuți,
  • Încredere și corectitudine,
  • Să acorzi spațiu și libertate celuilalt,
  • Comunicare directă,
  • Să îl ajuți pe un om să se ridice, să construiască ceva în loc să îl tragi în jos,
  • Prietenie,
  • Să nu-l grăbești pe celălalt.

“Când ești mulțumit să fii pur și simplu tu însuți și să nu te compari cu ceilalți, toți te vor respecta!” Lao Tse

52 de comentarii la „Ce este respectul?”

  1. Eu sunt de parere ca respectul se educa (si tine de educatia primita in familie). Respectul de sine se reflecta in respectul fata de ceilalti.
    (Faptul ca ii cedez locul unei persoane mai in varsta, intr-un mijloc de transport in comun, nu presupune ca acea persoana sa-mi demonstreze in vreun fel ca merita respectul meu).
    Am senzatia ca, uneori, confundam respectul cu recunoasterea meritelor. Poate ma insel.

    Răspunde
  2. Respectul, este ceva nepretuit. Baza unei relatii intre doua persoane trebuie sa fie alcatuita din incredere si respect. Daca nu exista aceste doua elemente, nu cred ca o relatie poate avea o “viata lunga”. In prezent, notiunea de “respect” tinde sa devina ceva strain si indepartat pentru multi. Nu se tine cont de nimic, in aceasta fuga disperata dupa putere, bani, placere se uita de respect, de sinceritate si de adevar. Ca sa-ti raspund la intrebarea: De unde vine respectul? Da, ai dreptate respectul se castiga, dar respectul vine din suflet, din inima.

    Răspunde
  3. Atti – Generaţiile care vin după noi nu vor avea nici cea mai mică noţiune despre respect pentru că nicăieri nu îl văd. Nici la părinţi, nici la şcoală, nici mass media nu promovează respectul. Şi atunci de unde să înveţe oamenii?

    Răspunde
  4. Oamenii nu vor să învețe ce e respectul. Și mergem așa în viață generații și generații de oameni fără respect. Cum ziceam, copiii nu văd nici la părinți, nici la școală, nicăieri nu este promovat respectul. Nu e ”cool”.

    Răspunde
  5. În opinia mea, respectul nu trebuie neapărat să fie acordat din oficiu, ci trebuie câștigat.
    Unii oameni sunt de opinie că cei vârstnici merită mai mult respect decât alți membri ai societății doar din cauză că sunt vârstnici. Cu atât mai ciudat cu cât bătrânii din prezent sunt copiii din trecut și deci se extrage concluzia conform căreia aceiași oameni trebuie să capete respect pe măsura ce înaintează în vârsta, lucru care mi se pare nevalid și nedrept.
    Nu este greu să vedem de unde provin aceste credințe. Cunoștințele utile vieții de pe vremea bunicilor și străbunicilor nu puteau fi acumulate decât în perioade foarte lungi de timp, mai ales că școala nu prea exista (sau era accesibilă doar celor înstăriți), nici internetul și nici bibliotecile și astfel cunoașterea corela puternic cu vârsta. Tot în vremurile nu demult apuse bătrânii erau considerați autorități în multe domenii deoarece lumea se schimba destul de greu și cunoștințele pe care le acumulau erau utile aproape întreaga viață.
    În zilele noastre însă, lumea se schimbă într-un ritm din ce in ce mai accelerat iar expertiza majorității celor care s-au născut în anii 40 de exemplu, devine din ce în ce mai irelevantă raportat la problemele cu care ne confruntăm noi.
    În plus, mai avem și LOGICĂ ȘI ARGUMENTARE și acestea dictează că nu are cineva de ce să acorde vreunei informații un statut special doar din cauză că vine de la o persoană în vârstă. Acum eu nu spun că trebuie să-i insultăm pe cei în vârstă sau că trebuie să-i tratăm mai prejos decât pe alții, Doamne ferește. Spun doar că părerile lor nu au de ce să fie privite cu mai multă stimă decât părerile altora și că ei nu merită vreun statut special în societate. Totodată nu exclud că sunt unii care iși păstreaza tinerețea minții până la moarte.
    De exemplu, s-a întâmplat să mi se reproșeze că n-am acordat respect unuia care era mai in vârstă decât mine și că nu l-am creditat cu expertiză superioară expertizei mele. Mărturisesc că pe acel individ l-am tratat cu niscaiva ironie din cauza inepțiilor pe care le debita cu înverșunare , dar a specificat că merită respect din cauză că el este mai in vârstă. Inepțiile și falsitățile, indiferent că sunt susținute de cineva în vârstă sau tânăr, nu trebuie acceptate, nu trebuie promovate, ba din contră trebuie rejectate.
    A pretinde respect în baza vârstei este o formă de decepție invocată de lipsa argumentelor, o încercare de înșelăciune care demonstrează doar că pretendentul este un șarlatan și trebuie deci tratat cu lipsă de respect.
    Un om cult, precum Andrei Pleșu de exemplu, nu s-ar umili vreodată sa cerșească respect din cauză că are aproape 70 de ani, n-are de ce, are ceva mult mai bun decât vârsta, are fapte și dovezi și cu acelea își susține afirmațiile. Vârsta nu este un argument.

    Nu mi se pare normal de exemplu ca un bătrân să mă ridice de pe scaunul din tramvai/autobuz doar pentru că el este bătrân și vrea să stea jos. În definitiv și eu sunt plătitor de bilet și poate că am și eu dreptul să stau pe scaun.Dacă ar fi să cedez locul de fiecare dată unui bătrân, asta inseamnă ca va trebui să merg mereu în picioare (până când o să ajung și eu batrân). Nu contează dacă ești operat, dacă ai piciorul rupt, dacă te doare capul sau dacă ți-e rău, tu trebuie să te ridici, ca altfel le auzi jignirile fara perdea.Ei vor respect, dar în schimb ei pe cine respectă?

    Răspunde
  6. respectul cred ca arata ce fel de om esti, intr-adevar acesta se si castiga ( si da, poate unele persoane nu il merita) insa asta nu inseamna ca daca o persoana este “naspa” atitudinea ta catre aceasta persoana trebuie sa fie la fel, sper ca s-a inteles ce am vrut sa spun 😀

    Răspunde
  7. Foarte interesant articolul. Intotdeauna am fost de parere ca respectul se castiga, nu se cere. Am intalnit multi oameni care fiind in pozitii mai inalte sau poate fiind mai in varsta, asteptau respectul sa vina ca si cum ar fi ceva care il merita doar prin prisma varstei sau pozitiei, dar se comportau cu oamenii urat. Am evitat intotdeauna oamenii de genul si ii voi aprecia pe cei care ii respecta la randul lor pe altii.

    Răspunde
  8. Hmmmm interesant si interpretabil subiect. Respectul cred ca este o combinatie din fiecare: si ceva educatie de acasa, si recunoastere, si stapanire de sine, eticheta. Din pacate usor devine o valoare pierduta

    Răspunde
  9. Eu consider ca a fi respectat inseamna a fi ascultat fara sa fii intrerupt, inseamna sa acorzi locul unei persoane in varsta sau unei gravide, inseamna sa lasi cumva de la tine cand e cazul, dar inseamna si sa ai cei 7 ani de acasa, cum se spune in popor.
    daca esti respectat, inseamna ca meriti asta. Si tind sa cred ca toti meritam asta. Pana la proba contrarie, adica te ajut sa intelegi, sa pricepi, iti explic si iti arat cum fac eu si cum imi arat respectul, iar daca nu vrei si nu vrei..aia e. Nu respecti, nu esti respectat.

    Răspunde
  10. Un subiect mai complicat decât pare la prima vedere. Oare sunt feluri diferite de respect? Adică și politețea e un soi de respect, însă parcă nu e acel respect în adevăratul sens al cuvântului, nu?

    Răspunde

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.