Dupa ce am prezentat cateva dintre motivele care te pot convinge sa incerci mersul cu autostop-ul, urmeaza o descriere pas cu pas a procesului. Cum printr-un comentariu la partea 1, Mihai cerea sfaturi, voi incerca sa ii raspund si lui pentru calatoria lui cu autostopul de la Bucuresti la Viena in cadrul articolului, cred ca e o ruta destul de comuna pentru a fi de folos si altora.
Mersul la ocazie are la baza un lucru: increderea.
Increderea soferului ca esti “demn” de a fi luat, si pe cealalta parte, increderea ta in cel care te ia cu masina. Sa nu uitam nici increderea ta in fortele proprii care iti da putere sa rezolvi orice ar putea aparea pe parcurs si te scote la liman din orice situatie.
De obicei, soferul decide daca vrea sa te ia sau nu (cu unele exceptii), iar daca nu ii pari de incredere, ai foarte mari sanse sa nu opreasca. In cazul unui cuplu care calatoreste cu masina, e posibil ca fata sa ia decizia de a opri.
Cred ca e foarte clar pana aici, hai sa vedem etapele pe care le urmez eu cand ma hotarasc sa plec undeva. E foarte importanta pregatirea de dinainte, poate face diferenta intre a ajunge rapid si a gresi drumul.
1. Aleg destinatia. Aproape niciodata nu mi s-a intamplat sa merg la intamplare, sa nu am un loc ca destinatie. Fara sa iti dai seama, dar daca faci cunoscut acest lucru pleci cu un plus de incredere in fata soferului. Presupun ca mereu stii unde trebuie sa ajungi, vorba aceea (tradusa de mine) “daca nu stii unde trebuie sa ajungi, orice drum te va duce acolo [unde trebuie sa ajungi]“, adica vei interpreta ca trebuia sa ajungi acolo unde ai ajuns, ca doar nu ai avut o tinta stabilita inainte. Sa zicem ca noi plecam din Bucuresti si mergem la Viena.
Continuarea articolului o gasesti pe site-ul drumliber.ro!
