Lucinda Riley a scris multe cărți minunate, însă seria ”Cele șapte surori” a fost cea mai apreciată. Fiecare carte dezvăluia povestea fiecărei surori în parte, cu multe detalii. Am citit poveștile a câtorva dintre surori, însă mi-am dorit enorm să citesc povestea tatălui lor. Când volumul final a ieșit pe piață, l-am citit cu mult entuziasm.
Atlas: Povestea lui Pa Salt a fost cartea mea de vacanță pe Coasta de Azur. Am parcurs cele peste 700 de pagini cu mare curiozitate și entuziasm. A fost o poveste care m-a impresionat și lecțiile de viață au fost prețioase.
Atlas: Povestea lui Pa Salt, cum viața nu încetează să ne ofere șanse pentru a fi buni
La vârsta la care unii copii, se joacă și sunt înconjurați de iubirea părinților și au un acoperiș deasupra capului, un copil rătăcește pe străzi. Epuizat, leșină lângă o casă, care va deveni căminul lui. Este găsit de o familie bună care îi oferă tot ce are nevoie pentru a se face bine, dar și pentru a avea o viață bună. Singura lui problemă este că nu vorbește de frică, nu dorește să-și dezvăluie identitatea.
Cu timpul, prinde încredere în familia adoptivă, și își arată recunoștință începând să vorbească, dar doar strictul necesare. Fiind un băiat isteț, talentat, se face ușor remarcat și familia îl ajută să-și îndeplinească visul de a cânta la vioară cu un mare profesor al timpului. Se va îndrăgosti de o fată deosebită și alături de ea va începe o nouă viață. Însă războiul din acele timpuri și dorința de răzbunare a unui prieten din copilărie, le va face viața grea. De mult timp, nu am mai citit o poveste atât de complexă și atât de bine scrisă.
Pasiunea pentru scris îl ajută să-și dezvăluie trecutul
Pentru că atunci când a fost găsit de familia adoptivă, nu dorea să vorbească, mama i-a oferit un jurnal și îl sfătuia să-și așterne gândurile. Ea bănuia că ceva rău i s-a întâmplat și spera ca scrisul să-l ajute să-și elibereze sufletul, mintea, conștiința. Și el a scris, la început mai puțin și mai rar, alteori mai des, mai mult. Uneori au fost și pauze mai lungi de scris. Însă toate acele rânduri așternute în momentele cheie ale vieții sale, l-au ajutat să întocmească povestea completă pentru ca fiicele lui să-i cunoască viața. Simte că ele au dreptul să știe cine a fost el cu adevărat.
Viața lui nu a fost ușoară, dar a încercat să fie mereu corect, bun, blând. Drept dovadă, a ajutat și susținut necondiționat. A muncit și s-a dedicat fiecărui proiect în parte. Fiind corect, munca lui a fost răsplătită și a ajuns mai bogat decât ar fi visat când a fost copil. Însă trecutul l-a urmărit mereu și a dorit întotdeauna să-și încheie socotelile cu cel care nu a încetat să-l urmărească nicio clipă.
Oamenii primesc șanse în viață de care e bine să țină cont, primesc lecții pe care e bine să le țină minte. Atlas a dat totul tuturor dovedindu-se a fi extrem de altruist. Și destinul a ținut cont de acest lucru până la final.
*** gânduri din carte
”N-am timp decât să-ți dau un singur sfat: fii bun, micuțule. Ăsta-i secretul fericirii.”
”Oamenii după ce își părăsesc trupul, devin…praf de stele.”
”Cărțile sunt de încredere și neschimbătoare.”
Multumesc de recomandare. O sa tin cont de ea. Chiar eram in cautarea unei carti bune
Am citit una din cărțile seriei, a fost drăguță. Mi-ar placea sa citesc și cartea tatalui