8 noiembrie este sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, în jurul căroră Biserica adună şi serbează toată obştea, tot “soborul” Sfinţilor Îngeri laolaltă. Ca sărbătoare a îngerilor, ziua de 8 noiembrie a început a se serba în Biserică de prin veacul al cincilea şi ea s-a răspândit repede în tot Răsăritul creştin.
Cuvântul înger (aggelos) înseamnă sol, vestitor, crainic şi arată misiunea specială a îngerilor de a fi vestitori ai voii lui Dumnezeu. După natura lor, îngerii sunt duhuri pure, imateriale şi necorporale, mult inferioare lui Dumnezeu, fiindcă sunt fiinţe mărginite, fără să fie nemuritoare sau omniprezente ca Dumnezeu după fiinţa lor.
Despre îngeri, Biserica învaţă că ei sunt “duhuri slujitoare” (Evrei, 1, 14), adică fiinţe fără de trupuri, slugi credincioase lui Dumnezeu şi totodată prieteni şi ocrotitori ai noştri. Aşadar, dacă îngerii se arată sub forme văzute, nu-i asta firea lor cea adevarată, forma văzută este un chip de împrumut, ei sunt “lumea nevăzută”, “cerul”.
La început, toţi îngerii au fost făcuţi de Dumnezeu buni, strălucind de frumuseţe, de înţelepciune şi de tot felul de daruri, dar, o parte din îngeri, în frunte cu Lucifer, cel mai frumos şi cel mai înzestrat dintre ei, s-a răzvrătit împotriva Ziditorului său şi ameţit de mândrie, n-a vrut să mai asculte de Dumnezeu.
Despre căderea lui Lucifer şi a îngerilor lui, Scriptura, ne vorbeşte aşa: “Şi s-a făcut război în cer: Mihail şi îngerii lui au pornit război cu balaurul. Şi se războia şi balaurul şi îngerii lui şi n-a izbutit el, nici nu s-a mai găsit pentru ei loc în cer. Şi a fost aruncat balaurul cel mare, şarpele cel de demult, care se cheamă satana, diavolul cel ce înşela pe toată lumea, pe pământ şi îngerii lui au fost aruncaţi cu el” (Apocalipsa, 12, 7-9).
În proorocia lui Daniil, Gavriil este numele îngerului tălmăcitor al vedeniei (Daniel 8, 16). Asemenea, Gavriil arată lui Daniil înţelesul celor şaptezeci de săptămâni de ani până la venirea lui Mesia Hristos (Daniel, 9, 21-27). După tradiţie, tot el, Gavriil, vesteşte lui Ioachim şi Ana că din ei va să se nască Doamna, Stăpâna noastră, Maria, Născătoarea de Dumnezeu. În Legea nouă, Gavriil descoperă preotului Zaharia, naşterea lui Ioan, Botezătorul Domnului (Luca, 1, 19). Tot Gavriil anunţa Fecioarei din Nazaret naşterea de la Duhul Sfânt a Domnului Hristos, Mântuitorul lumii (Luca 1, 28). Unii zic că tot Arhanghelul Gavriil a fost îngerul în veşmânt alb, care, pogorându-se din cer, a răsturnat piatra de pe uşa mormântului şi a şezut deasupra ei, la ceasul Învierii Domnului. Şi el a fost acela care, cel dintâi, a dat Mironosiţelor vestea Învierii.
În fiecare an, în 8 noiembrie, Jandarmeria Română îi sărbătoreşte pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, aceştia fiind şi patronii spirituali ai Armei. Sărbătoarea religioasă are conotaţii deosebite pentru toţi jandarmii români, care, asemenea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, cei care luptă în oastea cerească pentru respectarea poruncilor lui Dumnezeu, asigură respectarea legilor oamenilor pe pământ.
Obiceiuri si traditii
În zonele muntoase, în care Arhanghelii erau celebraţi şi ca patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din făină de porumb, numită “turta arieţilor” (arieţii fiind berbecii desparţiţi de oi), ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Această turtă se aruncă în dimineaţa zilei de 8 noiembrie în târla oilor, odată cu slobozirea între oi a berbecilor. Dacă turta cădea cu faţa în sus era semn încurajator, de bucurie în rândul ciobanilor, considerându-se ca în primăvara toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu faţa în jos era mare supărare în satele şi târgurile bucovinene se faceau si se fac si astazi, de 8 noiembrie, pomeniri şi praznice pentru cei morţi iar, în biserici, fiecare creştin aprinde câte o lumânare ca să aibă asigurată lumina de veci, călăuzitoare pe lumea cealaltă.
În ţara noastră, se găsesc mai multe Biserici închinate Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, dar şi două organizaţii purtătoare de acest hram: Centrul de Formare şi Consiliere “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Iaşi şi Centrul de Zi pentru Persoane Vârstnice “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din Timişoara.
O lectură interesantă pe această temă o poate constitui cartea lui Andrei Pleşu “Despre îngeri” care îşi începe lectura astfel: “Trebuie să vă spun, de la bun început, că n-am văzut niciodată îngeri. Sau că nu-mi amintesc să fi văzut. Nu fac parte dintre cei care se pot lăuda cu experienţe directe, n-am organ pentru “fenomene”. Piaţa e plină însă de cărţi pe această temă şi ele se vând bine tocmai pentru că autorii lor pretind a consemna întâlniri aievea şi conversaţii prelungite cu fiinţe angelice”.
“La mulţi ani” tuturor celor ce poartă numele celor doi sfinţi!
