Scovergi sau plăcinte dulci crocante – rețetă nouă și veche
Scovergi ca să ne aducem aminte de copilărie. Bunicile noastre știau să facă puține deserturi, dar erau cele mai bune. Îmi amintesc și acum clătitele cu care ne ospăta bunica după o zi de școală. Mă opream mai mereu pe la ea. Știam că mă așteaptă cu clătite sau gogoși. Mai rar, ne făcea și plăcinte. Și când era ulei, ne făcea și scovergi. Îmi pare rău că eram prea mică când a murit. Așa că rețetele s-au pierdut.
Zilele trecute am văzut rețeta la Laura Adamache și mi-am adus aminte de bunica. Și de răsfățul ei culinar. Având parte de multe zile friguroase, am zis să încerc și eu rețeta. Prima plăcintă m-a transferat înapoi în timp.
Ingrediente necesare scovergi:
- 500 grame de făină intermediară (combinație albă cu secară și integrală),
- 300 ml lapte,
- 7 grame drojdie deshidratată, îmi place mai mult decât cea proaspătă,
- 50 grame unt moale 82% grăsime,
- 20 grame zahăr,
- un pic de sare
- zahăr alb fin, zahăr brut Sano Vita, scorțișoară pentru presărat deasupra.
Mod de preparare scovergi:
Etapa 1:
Punem laptele la încălzit. E important să nu fie fierbinte. Amestecăm zahărul cu drojdia. În bolul de la mixer, am pus 250 grame de făină și sarea. Am adăugat laptele și la final, zahărul cu drojdia. Eu am amestecat cu furculița și nu au rămas cocoloși de făină.
Vom obține un aluat mai moale. Punem peste bol un prosop de bucătărie. Lăsăm bolul lângă o sursă de căldură. Fiind iarnă, eu l-am pus lângă calorifer. Vara, pun bolul într-o pătură mai groasă.
Etapa 2:
După 30 de minute, luăm bolul și adăugăm restul de făină și untul moale tăiat cubulețe. Frământăm bine aluatul câteva minute. Eu am lăsat robotul de bucătărie să facă această treabă. Aluatul a fost frământat bine 5 minute, la viteza 3.
Obținem un aluat elastic, care nu se lipsește de mâini. Am acoperit bolul cu prosop și l-am pus lângă calorifer. Îl lăsăm să crească 2 ore.
Etapa 3:
Aluatul dospit frumos îl punem pe blat. Luăm biluțe de aluat și le cântărim. Inițial, am făcut biluțe de 80 grame. După ce am început să le întind, mi s-au părut prea mari. Așa că recomand să fie 40-50 grame. Le punem pe un platou și le lăsăm să dospească încă 30 de minute.
Etapa 4: Să înceapă distracția!
Punem puțin ulei pe blat. Într-o tigaie mai mare, punem ulei la încins. Pregătim o farfurie mai întinsă și zahărul. Eu am pus și zahăr alb fin, și zahăr brut cu scorțișoară. Dar am lăsat și câteva simple.
Luăm o bilă de aluat și o întindem. Ideal ar fi să fie rotund perfect, dar mie nu mi-a ieșit de fiecare dată. Mijlocul trebuie să fie ușor transparent și capetele mai groase.
Punem în uleiul încins. Fiind subțiri se vor prăji repede așa că trebuie să stăm lângă ele. Le prăjim pe ambele părți. Sunt gata când sunt ușor arămii.
Cât sunt fierbinți, punem zahăr pe ele. Sunt delicioase calde cu zahăr ușor topit! Un deliciu!
Dintr-o porție au ieșit cam 20-25 de bucăți. Eu le-am acoperit cu un prosop ca să nu se usuce. Dar mie îmi plac enorm să fie crocante. Dacă le încălziți puțin în cuptor, se înmoaie puțin. Puteți pune și gem, cremă de ciocolată, sunt tare gustoase!
Daa…imi aduc aminte de scovergile pe care ni le facea bunica. Ce bune erau!!! Mancam atunci calde, ce mult ne mai placeau! Ne-a facut si mama intr-o zi…dar parca ale bunicii ieseau mai bune 😉
Ah, gustul copilăriei!! Așa poftă mi-ai făcut! Poate voi încerca rețeta ta într-un weekend, tare bine arată rezultatul final!!
Si mie tot bunica imi facea scovergi cand eram mica, dar imi face si acum cand mai cer. Cu siguranta a fost desertul copilariei mele.
nu am incercat niciodata vreo reteta care sa se semene cu a ta. La noi scovergile se prajesc in baie de ulei si am inceput sa ne cam ferim si noi de prajeli. Dar, din cand in cand, mai merge si un astfel de rasfat culinar, oricum mai bun decat dulciurile din comert.
Chiar ma gandeam sa fac ceva bun astazi, iar asta este un desert tare usor de facut.
Eu am mancat foarte multe scovergi atat in copilarie cat si in adolescenta pentru ca mama mea le facea des, si le folosea si atunci cand nu aveam bani de paine. Le mancam cu gem, cu usturoi sau cu branza.
Vai n am mainmancat scovergi de ani de zile, stiu ca atunci cand mergeam la tara la mamaia ea facea.
Tot bunica-mi făcea și mie scovergi. Și le mâncam cu atâta plăcere! Ce amintiri! Bine că ai pus rețeta, le voi încerca și eu. 🙂
Seamana cu clatitele americane, dar cred ca au alta consistenta!
Vaii, maine-i duminica da luni ma pun pe facut placinte din astea
Eu si acum mai fac uneori. Sunt extraordinar de gustoase si imi aduc aminte de copilarie. 😀
Ce-mi palcea cand le facea bunica in copilarie. Noi le mancam cu urda proaspata!
Termenul imi este cunoscut desi nu stiu daca am mancat vreodata. Nu este o reteta cu ingrediente complicate doar ca ma omoara timpii aceia care trebuie sa astepti sa creasca aluatul
Cred ca sunt delicioase si reteta este una usoara
Dacă schimb două ingrediente de aici, cred că pot obține o rețetă de post 🙂
Ce pofta mi-ai facut, n-am mai mancat de ani de zile. Mi-am salvat reteta.