Adesea neglijată, hipotensiunea poate cauza neplăceri serioase. Învaţă cum să recunoşti şi cum să tratezi această afecţiune!
Hipotensiunea apare când volumul de sânge este mai mic decât cel normal şi se materializează printr-o valoare scăzută a presiunii arteriale, respectiv mai puţin de 90/60.
Risc crescut de hipotensiune prezintă persoanele în vârstă, cele care sufră de probleme ale tiroidei, diabet, insuficienţă cardică sau afecţiuni hepatice.
Când să ne facem griji
Cele mai frecvente semne îngrijorătoare care indică prezenţa afecţiunii sunt:
- ameţeli, tulburări de echilibru
- oboseală, slăbiciune, leşin
- greaţă, dureri de cap
- vedere înceţoşată, confuzie
- respiraţie greoaie
- tegumente umede sau reci
Interzise:
- băile fierbinţi
- efortul fizic crescut.
Urgenţe medicale
Valorile presiunii sangvine nu sunt fixe. Ele variază, în mod normal, în funcţie de vârsta persoanei, de activităţile pe care le desfăşoară şi de tratamentele medicamentoase pe care le urmează. Scăderile bruşte de tensiune sunt cele care prezintă un pericol real pentru sănătate şi chiar pentru viaţă.
Pot fi provocate de:
- hemoragii
- infecţii severe, septicemie
- hipotermie
- deshidratare puternică
- şoc anafilactic.
Tratament
Hipotensiunea se tratează în funcţie de cauza care o produce. Dacă nu există simptome, tratamentul nu este necesar, iar dacă simptomele au la bază o altă afecţiune, tratamentul se va axa asupra afecţiunii respective.
De urgenţă
În caz de şoc, înainte de sosirea medicului:
- bolnavul trebuie ajutat să se întindă sau să se aşeze
- trebuie administrate de urgenţă substanţe cu rol de amplificare a fluxului sangvin – acestea trebuie purtate în permanenţă de către persoanee cu antecedente medicale provocate de hipotensiune.
Hipotensiunea cronică nu este gravă.
