Te-ai întrebat vreodată de ce te simţi bine când râzi sau după ce plăngi? Află împreună cu noi care sunt mecanismele care declanşează reacţiile trupului tău.
Eşti la birou şi şeful îţi face un compliment. Nici nu termină bine fraza că tu roşeşti şi simţi că intri în pământ. Eşti cu prietenele şi auzi o glumă bună. Izbucneşti în râs instantaneu. Sunt o mulţime de manifestări involuntare ale corpului care apar în anumite situaţii. De ce anume depind acestea? În multe cazuri, este vorba de modul de apărare al organismului.
Emoţiile – Râsul – un analgezic natural
Este greu de imaginat tot ce se întâmplă în organism atunci când râdem. Iar, uneori, râsul este atât de violent că te face să-ţi pierzi realmente controlul. Sunete ciudate care se produs involuntar, dificultăţi de respiraţie, lacrimi şi dureri ale disfragmei pot fi consecinţe extreme ale unui acces de râs. Ce anume provoacă aceste reacţii? Care sunt mecanismele care se petrec în corpul nostru şi care transformă râsul într-un eveniment extraordinar, propriu speciei umane? Practic, la un stimul nervos corpul reacţionează cu o accelerare a respiraţiei extrem de rapidă, precipitată şi zgomotoasă. Prin urmare, se amplifică şi ritmul inimii, şi contracţiile disfragmei. Aceasta din urmă, prin mişcările sale, asisgură un fel de masaj asupra organelor interne, îndeosebi a celor care sunt răspunzătoare de digestie.
Râsul este şi un bun exerciţiu pentru toţi muşchii feţei. Aceştia se contractă automat, provocând o întindere a gurii, a pielii şi a sprâncenelor. Mai mult, prin râs se măreşte cantitatea de oxigen din sânge. Ca să nu mai vorbim de faptul că, prin râs, glandele suprarenale produs mai multe endorfine şi catecolamine, doi analgezici naturali care calmează durerea. De aceea se spune că râsul este sănătos…
- Termoreglarea – Pielea de găină – Un mod de a păstra căldura
O reacţie neaşteptată legată de temperatură, pielea de găină este răspunsul corpului nostru în faţa scăderii temperaturii. Când temperatura externă scade, senzorii frigului transmit semnalul hipotalamusului, o zonă a creierului răspunzătoare şi de termoreglarea corpului care, la rându-i, comandă capilarelor aflate sub epidermă să se contracte. Scopul este acela de a evita o ulterioară pierdere a căldurii prin suprafaţa pielii.
- Iritaţiile – Strănutul – Afară cu micii invadatori!
Cauza strănuturilor? Pe primul loc este praful care, chiar dacă nu este vizibil, poate irita mucoasele nazale. Prezenţa corpilor străini este captată de terminaţiile nervoase din nas şi de către gât, care avertizează acea parte a creierului ce controlează muşchii responsabili de respiraţie. Aceştia, odată alertaţi, reacţionează cu o serie de acţiuni în lanţ care provoacă strănutul. 180 de km pe oră. Totul începe cu o iritare a nasului, urmată de o inspiraţie adâncă cu gura larg deschisă care, involuntar, face ochii să se închidă şi nasul să se dilate. Totul durează câteva secunde. Apoi musculatura respiratorie închide căile de acces al aerului şi comprimă toracele, creând o puternică presiune în plămâni care provoacă explozia strănutului – cinci mii de picăturele, la 180 km/h, transportă în afar corpului „invadatorii”.
- Ritmurile corecte – Sughiţul – Este momentul să ne relaxăm
Apar, de exemplu, atunci când mâncăm prea mult sau prea rapid. Sau când am consumat o băutură extrem de rece. În aceste cazuri, diafragma se contractă automat şi apare nevoia de a respira profund. Iar această inspirare neaştepată, deseori involuntară, provoacă închiderea corzilor vocale, rezultând astfel sunetul caracteristic sughiţului. Este un mesaj automat de alarmare, făcut de organism, prin care ne transmite să ne relaxăm. Pentru a opri senzaţia neplăcută cauzată de sughiţ, cea mai cunoscută reţetă este este aceea de a fi puţin speriat/ă. Degeaba. Sughiţul trece de la sine după câteva minute, fără a fi nevoie să bei, să-ţi ţii respiraţia sau să mănânci ceva. Este suficient să te relaxezi şi să-ţi controlezi respiraţia.
