De ce nu (mai) avem pretenții de la localuri?

bistro

De fiecare dată când ies în oraș, văd lume frumos îmbrăcată, îngrijită, ai putea spune că sunt oameni care se respectă. Au pretenții de la oamenii pe care îi cunosc, au pretenții de la localurile unde mănâncă, sau nu?

Zilele trecute am luat o pauză și am ieșit la o plimbare în centru, în speranță că vom găsi localuri noi deschise nerăbdătoare să ne primească. Nu voi mai da numele aceste localuri, poate doar în privat, pentru că nu merită nici măcar reclamă negativă. Ce mă surprinde însă zi de zi e faptul că aceste localuri sunt mereu pline de oameni ce se arată destul de prențioși, destul de educați, oameni care nu ar accepta nereguli. Ei bine, e fix pe dos, pentru că majoritatea lucrurilor care se întâmplă în Cluj sunt pe dos.

Eu, în calitate de client, cel mai mult pun accentul pe ospitalitate, amabilitatea chelnerului, diversitatea preparatelor din meniu și … toaleta. Dacă pot să trec cu vederea peste ochii dați în tavan ai chelneriței atât de sătulă de clienți, pot să trec peste greșelile din meniu sau faptul că există în meniu preparate pe care ei nu le servesc, peste lipsa de curățenie din toalete nu pot să trec, și nici nu vreau să o fac.

De fiecare dată când ies din toaleta unui local, îmi îndrept privirea spre mesele ocupate și mă întreb oare de ce revin aici oamenii? De ce există persoane care recomandă acest local?

E trist că am ajuns să nu mai avem pretenții de la un local. Să ne lăsăm umiliți de chelneri plictisiți și frustrați, nu doar să acceptăm o mâncare prost preparată, dar să o și plătim și să lăsăm și ciubuc ospătarului care ne-a lăsăt să ne unim mesele și să ne aranjăm scaunele, dacă ne suntem prea mulți la masă, greșeala noastră, în plus, cine suntem noi să-i dăm de lucru?!

Sunt atât de sătulă de o astfel de atitudine încât nu mai am putere nici să ripostez, să mă cert cu ei sau cu managerul de restaurant, mi-am dat seama că nu are rost să le explic ce nu e bine petnru că, din păcate cu siguranță nu vor înțelege și nici nu vor pune nimic în practică.

Am ajuns la concluzia că oamenii sunt destul de prefăcuți, le place ca doar la exterior să pară pretențioși, în rest acceptă orice, absolut orice tratament din partea personalului unui local. Cel mai mare păcat e că oamenii și plătesc pentru o trație proastă. Dar până la urmă nu e prost cine cere, prost e cine dă și cine acceptă.

Într-un local unde nu sunt respectată, vă asigur că nu voi mai intra acolo niciodată, indiferent de recomandările altora. Îmi pot forma și singură o părere, știu cât sunt de pretențioasă, știu ce merit să primesc și nu mă voi lăsa călcată în picioare de nimeni pe banii mei. Există destul localuri/terase/restaurante în Cluj dispuse să primească clienții cu zâmbetul pe buze.

Voi ați avut experiențe neplăcute în localurile din Cluj-Napoca, si nu numai? Aș vrea să știu despre ele!

2 thoughts on “De ce nu (mai) avem pretenții de la localuri?”

  1. Buna seara ,mi-a placut tot ce ati scris si as dori daca puteti sa imi spuneti cateva din localurile la care v-ati referit.
    Si daca intra si rest. Maimuta Plangatoare in dezamagirile DV.
    Cu stima Radu Ilea

    Reply
  2. Radu – e vorba de doua noi terase dechise recent despre care s-a mai scris in presa de rau.
    La Maimuta Plangatoare nu am fost de ceva timp, ani buni, poate revin in weekend o includ pe lista de incercat. Aveati acolo niste bulete de cascaval bestiale, le mai aveti?
    Poate in privat va spun si numele localurilor. 🙂

    Reply

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.