Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia (IV)

Catedrala Ortodoxă cu hramul ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” sau Catedrala Reîntregirii Neamului și Încoronării,  a fost construită între ani 1921-1922, după planurile arhitectului Victor Ștefănescu. Aici se află sediul Arhipiscopiei Ortodoxe și tot aici au fost încoronați suveranii României Mari, regele Ferdinand și regina Maria, la 15 octombrie 1922.

Catedrala se află într-o incintă dreptunghiulară, cu câte două pavilioane de o parte și de alta, iar ansamblul arhitectural este străjuit de turnul cu clopotniță, înalte de 58 de metri. Interiorul impresionează prin bogăție artistică, cu mesaj religios și istoric, precum și prin picturi murale, în tehnică frescă.

La împlinirea a 90 de ani de la Marea Unire, în fața Ansamblului Arhipiescopiei Ortodoxe ”Catedrala Reîntregirii Neamului și Încoronării” au fost dezvelite busturile celor doi suverani amintiți mai sus.  Cele două busturi sunt realizate din marmură albă de Rușchița și la realizarea lor au fost folosite elemente ce se regăsesc în arhitectura Catedralei, pentru integrarea cât mai organică în ansamblul acesteia.

Biserica Memorială Mihai Viteazul, ”Sfânta Treime”, a fost construită între anii 1988-1992 și se află în vecinătatea zidurilor Cetății Alba Carolina. Pe locul actualei biserici de lemn s-a aflat vechea ctitorie a voievodului Mihai Viteazul din anul 1597. Ansamblul mitropolitan cuprindea, pe lângă catedrala de piatră, o biserică de lemn și clădirile anexe, între care și cea a tipografiei unde, în anul 1648, s-a tipărit pentru prima dată în limba română, Noul Testament. Ctitoria a fost dărâmată în 1714, odată cu începerea lucrărilor pentru ridicarea Cetății.

Catedrala Romano-Catolică ”Sfântul Mihail” a fost ctitorită de Sfântul Ștefan și construită în două etape  (1247-1291, 1320-1356) pe locul unei biserici distruse de tătari, fiind considerată cel mai valoros m0nument de arhitectură medievală din Transilvania. Catedrala a fost restaurată de Iancu de Hunedoara, incinta acesteia devenind ulterior necropolă a familiei sale. Pe lângă monumentele funerare ale Huniazilor, construite în stil gotic, în catedrală se află și sarcofagele în stil renascentist ale reginei Izabella și al principelui Janos Zsigmond. În criptele catedralei sunt înmormântați mai mulți episcopi, printre care și episcopul Marton Aron. Catedrala Romano-Catolică este o îmbinare de stiluri arhitectonice (romanic, gotic, baroc, renascentist), această inteferență de stiluri se datorează timpului îndelungat în care a fost construită și completată.

Clădirea Babilon a fost construită între anii 1851-1853 și reprezintă cel mai important edificiu de artă romanică din Alba Iulia. Este construită ca o fortăreață cu ziduri groase de peste un metru având inițial o destinație militară.

Din 1968, clădirea adăpostește Muzeul Național al Unirii, cu expoziție permanentă de arheologie și istorie, depozite, bibliotecă și laboratoare de restaurare. Edificiul se evidențiază prin echilibru  arhitectonic și opulență plastică a fațadelor. Muzeul este renumit datorită obiectelor de patrimoniu și cărților pe care le păstrează. Colecțiile sale numără în jur de 200.000 de obiecte de patrimoniu iar biblioteca, pest 70.000 volume. În cadrul expoziției permanente sunt expuse artefacte (ceramică, unelte, arme, bijuterii, obiecte prețioase de aur sau de argint, sigilii nobiliare) care redau viața comunităților umane începând din preistorie până în contemporaneitate.

În apropierea Muzeului se află Sala Unirii, clădire ce marchează puternic istoria poporului român deoarece a găzduit unul dintre cele mai grandioase momente: Unirea de la 1 Decembrie 1918. La acea dată, în această sală impunătoare s-au adunat cei 1228 de reprezentanți ai românilor ce au decis unirea cu România. Sala principală conține documentele unirii și steagurile delegațiilor ce au participat la memorabilul eveniment.