Dicţionarul defineşte bârfa ca fiind acţiunea de a vorbi de rău, a îndruga verzi şi uscate. Bârfa e asociată cu gura, fleanca, adică vorbeşte gura fără noi.
Din păcate acest obicei prost este des întâlnit şi în zilele noastre. Ideea de a vorbi despre cineva atunci când nu e prezent, într-un mod peiorativ, arată caracterul unui om, sau mai degrabă lipsa de caracter.
Doamna bunelor maniere, Aurelia Marinescu, ne sugerează să povestim despre ceilalţi, atunci când nu sunt prezenţi exact atât cât le-am spune în faţă.
Dacă ar fi să întoarcem pe altă parte subiectul bârfei, am putea spune că aceia care bârfesc nu au o cultură foarte vastă sau un interes anume pentru un hobby sau un sport, căci de ar fi aşa, ar găsi alte subiecte de discuţie, nu doar viaţa altora.
Obiceiul de a bârfi poate denotă lipsa încrederii în sine, în loc să priveşti în interior şi să corectezi ceea ce nu-ţi place, priveşti la alţii fiindcă e mai simplu.
Dacă te deranjează ceva sau nu-ţi place, e de preferat să apelezi la curaj şi să vorbeşti deschis şi din inima cu acea persoană. Sinceritatea va fi mereu apreciată de oamenii de calitate. Aşadar, spune în faţa ceea ce gândeşti sau taci pe vecie, nicidecum nu răspândi vorbe răutăcioase sau intrigi.
Dacă Lucian Blaga scrie : « nu te certa cu oamenii mai mult decât cu tine însuţi », aş continua cu nu-i bârfi pe oameni mai mult decât te bârfeşti pe tine.
Pentru mai multe articole despre bunele maniere, vă invit să citiți și site-ul ManierArt.
FELICITARI pentru articol! Barfa este un sport national din pacate, am ajuns sa renunt la a petrece timpul cu oameni care exact cum ai scris nu stiu sa vorbeasca de altceva decat despre altii, nu conteaza ca sunt rude sau prieteni.
Mulțumim! Problema cu acești prieteni e dacă la fel fac și cu noi, când se întâlnesc cu cei pe care i-au bârfit, ne bârfesc pe noi, cei care nu suntem de față!