“Anna Karenina” este o carte de suflet ce merita citata. Lev Tolstoi a fost un mare romancier rus, pedagog, militar, editor, dramaturg, jurnalist. El este probabil printre putinii care au refuzat premiul Nobel pentru literatura. Una dintre conditiile acordarii acestui premiu, era ca opera autorului sa fie recunoscuta pe plan european. Din caseta tarului Alexandru al III-lea, s-au platit traducerile a trei scriitori rusi in limba franceza, Tolstoi, Dostoievski si Puskin. Tolstoi refuza premiul motivand ca banul este “ochiul dracului” si el incearca sa traiasca dupa norme crestine.
“Anna Karenina” este una dintre marile opere ale lui Tolstoi. Pentru acest roman, autorul s-a inspirat din evenimentele ce au avut loc la mosia vecina, unde amanta respinsa de un nobil, se sinucide aruncandu-se in fata trenului.
“Anna Karenina” prezinta o poveste despre o femeie mult prea indrazneata pentru lumea acelor timpuri. Mereu a existat ideea ca femeia trebuie sa lupte si sa indure in casnicie, ca divortul este o rusine mai mare decat sa duci o viata grea si nefericita alaturi de sot.
Aproape in fiecare generatie a existat o femeie care a avut curajul sa puna capat vietii de femeie casnica, nefericita si sa dea frau liber inimii atunci cand simte ca si-a gasit jumatatea.
Cartea prezinta doua iubiri, cea dintre Kitty si Levin, care au o viata de familie calma, si iubirea vinovata dintre Anna si contele Vronski. Anna reprezinta femeia care nu accepta o viata monotona de familie, si care aspira la o dragoste idealista. Cu cat isi doreste mai mult acest lucru, cu atat autodistrugerea ei ca individ este inevitabila. Totusi ma surprinde usurinta cu care renunta la copil si nepasarea fata de societatea care condamna astfel de femei, astfel de gesturi.
Finalul acestei povesti de dragoste ne lasa un gust amar in ciuda sacrificiului pe care ea il face, poate cu totii ne-am astepta la un final fericit.
Iata cateva citate care mie mi-au placut foarte mult:
“In iubire nu exista mai mult sau mai putin. Energia se intemeiaza pe iubire, dar iubirii nu-i poti porunci.”
“Daca ierti, iarta totul! Altfel n-ar mai fi iertare.”
“Oamenii au inventat respectul ca sa ascunda locul gol, unde ar trebui sa fie iubirea”.
“Mama, ideal de femeie, fermecator si venerat”.
“Robia femeii este atat de veche, incat, adesea, nu suntem in stare sa intelegem prapastia legala care o desparte de noi.”
“Dar viata mea acum, toata viata mea, indiferent de ceea ce mi se poate intampla, fiecare clipa a ei nu numai ca nu este absurda, cum a fost mai inainte, dar are sensul neindoielnic al binelui, pe care eu am puterea sa-l pun in ea!”
Mie mi-a placut mult aceasta carte si sper ca in curand sa am timp sa o recitesc.
Va invit si pe voi sa savurati aceasta opera. Puteti sa o cumparati si de aici.
