Limbajul vorbirii – Arta conversaţiei – Allan Pease, Alan Garner, 1994

Am fost învăţaţi să pronunţăm cuvinte, să formăm fraze, dar nu am fost învăţaţi să comunicăm eficient cu ceilalţi.

În SUA, Alan Garner a elaborat cursul “Să învăţăm să conservăm! – Pregătire în vederea unei mai depline reuşite sociale”, iar în Austria, Allan Pease a dezvoltat cursul “Tehnici şi strategii pentru întâlnirile directe”, pentru a-i învăţa pe cei interesaţi cum să folosească în activitatea comercială, în negocieri şi convorbiri, deprinderile verbale şi non-verbale.

Despre ce putem citi în această carte?

• Metalimbajul sau cum să citim printre rânduri – Metalimbajul reprezintă cuvintele şi expresiile care pot releva adevăratele atitudini ale unei persoane. Metalimbajul poate trezi “sentimentul instinctiv”, presimţirea că cel din faţa noastră nu spune ce gândeşte.

Accentuarea cuvintelor: – prin accentuarea diferitelor cuvinte e posibilă manipularea a ceea ce oamenii aud. Iată şi un exemplu: La întrebarea “Câte animale din fiecare specie a luat Moise cu el în arcă?”, majoritatea vor răspunde 2, răspunsul corect este niciunul. Noe a avut arcă, şi nu Moise. Accentul a fost pus pe un alt cuvânt.

În acest capitol, mai suntem învăţaţi să fim atenţi la clişee. Ce sunt clişeele? Cuvinte sau expresii preambalate, folosite de oameni lipsiţi de imaginaţie, “fiindcă vine vorba“, “ca să nu uit“, “dacă mă gândesc bine“. Ideal ar fi să încercăm să ne controlăm să nu le folosim. Aceste expresii ne avertizează că ceea ce urmează este nucleul întregii aserţiuni. Dacă o persoană foloseşte cuvintele “doar“ şi “numai“, înseamnă că încearcă să minimalizeze importanţă spuselor sale. Atenţie şi la cuvintele “da, dar… “,“totuşi“,“cu respect“,“credeţi-mă“.

Autorul ne sfătuieşte “Când ştim să ascultăm, descifrarea acestor expresii poate fi nu numai folositoare, dar şi foarte distractivă. “

• Cum se pot pune întrebări care să încurajeze conversaţia La un moment dat în viaţă, fiecare am fost puşi în postura de a ne simţi incapabili să formulăm întrebarea potrivită, la momentul oportun.

Acest capitol ne învaţă despre întrebările închise şi întrebările deschise, trebuie să ştim că cel ce pune întrebările, dirijează conversaţia, învăţăm despre greşeli obişnuite în formularea întrebărilor, şi despre succesul unei conversaţii dacă ne pregătim din timp întrebările.

• Cum se poate începe o conversaţie – Trebuie să ne alegem persoana cu care vrem să începem să discutăm. Cum arată cei dormici să comunice cu noi? Îşi vor arăta interesul printr-un zâmbet, ne vor privi de mai multe ori, vor adopta o poziţie deschisă a trupului, cu braţele şi picioarele neîncrucişate.

• Cum să-i ascultăm pe alţii şi cum să ne croim, astfel, calea spre popularitate şi succes – Se zice că auzim jumătate din ceea ce se spune, ascultăm jumătate din ce am auzit şi ne amintim jumătate din ceea ce am ascultat.”

• Cum poate fi menţinută o conversaţie fluentă

• Cum se pot face complimente sincere şi aprecieri oneste

• Cum să-i facem pe ceilalţi să-şi dea seama cine suntem

• Cum să facem invitaţii care să aibă cât mai multe şanse de a fi acceptate

• Cum să ne raportăm la observaţiile critice

• Cum să rezistăm manipulărilor

Restul sfaturilor utile vă las să le descoperiţi singuri, citind cartea.

“Limbajul vorbirii – Arta conversaţiei” este o carte pe care trebuie să o ai în bibliotecă, (o poţi comanda de aici), şi să o răsfoieşti ori de câte ori simţi că e nevoie.