Sunt o fire dificilă, oare trebuie să mă tratez?

Da, recunosc, sunt o fire dificilă

Sunt o fire dificilă și încerc să mă tratez. Discut rar despre mine. Însă acum simt nevoie să o fac pentru că sunt percepută greșit. Și poate vă va ajuta să-i înțelegeți mai ușor pe cei din jurul vostru.

Suntem oameni. În viață, ne confruntăm cu diferite probleme. Fiecare are stilul lui de a depăși o problemă. Oamenii se mai schimbă. Viața, necazurile, bucuriile îi schimbă. Cu trecerea timpului, percepem diferit viața, oamenii.

Ce înseamnă să ai o fire dificilă?

Ești greu de înțeles. Uneori pari antisocial. Alteori nu vrei pe nimeni în jurul tău. Uneori te poți izola, însă alteori trebuie să ai contact cu oamenii.

Știu că uneori pot fi un om dificil, un om greu de înțeles. De multe ori prefer să las de la mine ca să fie bine. Însă mă enervează când oamenii nu fac niciodată la fel. Nimeni nu le știe pe toate. Însă poți accepta că cineva știe mai multe decât tine despre un subiect.

Par o fire dificilă atunci când îmi susțin foarte tare punctul de vedere. Însă sunt capabilă să recunosc când altul are dreptate. Între oameni încă există concurență. Și asta e trist. Nu faptul că știi mai multe. Ci doar că îți susții mai răspicat punctul de vedere.

Sunt pretențioasă și asta mă face dificilă. Îmi aleg cu grijă hainele, dar și prietenii. Sunt atentă și aleg pentru sufletul meu. Nu am pretenția ca oamenii să înțeleagă alegerile mele. Cer doar să mi le respecte. Dacă eu aleg mâncare sănătoasă, nu încerca să-mi spui că alegerea mea e proastă. Respectă-mă doar, e suficient.

Sunt încăpățânată, deci da, sunt o fire dificilă. Îmi susțin punctul de vedere. Vreau ca lucrurile să se facă cum îmi doresc. Muncesc cu încăpățânare și nu las pe nimeni să mă tragă înapoi. Am visurile mele. Sper și fac tot posibilul să ajung unde îmi doresc. Da, sunt dificilă că nu abandonez când e greu.

Sunt o fire dificilă pentru că nu mă mulțumesc cu lucruri banale. Îmi doresc mereu mai mult, mai bine, mai frumos. Lumea mă etichetează ca fiind pretențioasă și greu de mulțumit. Însă mie mi se pare absurd să te mulțumești cu puțin.

Sunt o fire dificilă, dar încerc să mă tratez

Recunosc că sunt dificilă. Recunosc că sunt greu de mulțumit, Poate sunt greu de acceptat și de mulțumit. Însă câți dintre voi sunteți sunteți perfecți? Mâna sus! Cineva?

Cred că fiecare avem o parte din noi mai dificilă. Sau poate anumite evenimente din viață, ne fac să ne schimbăm. Devenim cu timpul mai dificili. Însă înainte de a eticheta pe cineva, gândiți-vă puțin. Încercați să-i acordați circumstanțe atenuante.

Recunosc că în ultimul timp m-am schimbat. Poate nu sunt mereu veselă și binevoitoare. Dar am încercat să fiu mereu corectă. Am rămas un om bun care ajută indiferent de situație. Înțeleg pe toată lumea, nu înțeleg de ce lumea nu mă poate înțelege. Nu am nevoie de sfaturi, nu am nevoie de ajutor. Vreau doar înțelegere, respect.

A devenit tot mai greu să acceptăm caracterul oamenilor din jurul nostru. Vrem ca toți să gândească și să facă cum vrem noi. Ei bine, asta nu se poate!

Deci, vă întreb! Sunt o fire dificilă, dar să mă tratez sau să rămân așa?

Foto

24 thoughts on “Sunt o fire dificilă, oare trebuie să mă tratez?”

  1. Cand spui ca esti dificil,probabil ca deja dovedesti ceva,anume ca poti sa vezi si din perspectiva celorlalti.Asta nu e putin lucru,cred.Si eu sunt dificila,cunosc eticheta-antisocial,pretentios etc.etc.etc…Ai vorbit despre faptul ca esti corecta,pai acesta ar fi deja un motiv pentru care un om poate fi foarte dificil in lumea asta .:))
    Nu merita schimbarea,e bine sa fii pretentios (sa nu te multumesti cu orice,doar pentru a fi agreat de lume),sa ai un anumit etalon,mai inalt e mai cumsecade :)) ,sa nu agreezi neaparat banalul, si sa mai fii si corect e si mai bine.E foarte bine asa,chiar daca pe multi ii sacaie.:)) Sa lasam oamenii-n pace si sa fim noi insine! 😉

    Reply
  2. Ramai cum esti ca esti bine asa. N-ai ce sa te explici in fata nimănui, faci cum simti, traiesti cum vrei, e simplu. De astia plictisiti care nu au ce face decât sa se uite la vecinul sunt câți vrei si peste tot. Recomand ignore total. Intelegerea si suportul celor dragi sunt ce avem nevoie, ce cred restul e egal cu zero. Oricum nimeni in afara de tine si nu stie ce simti tu cu adevărat, restul cred ca stiu totul, iar din plictis isi dau si cu parerea. Ii ignoram si ne vedem de-ale noastre! 😉😊

    Reply
  3. Ia fii antena aici! vazusem pe FB o poza pe care scria asa: nu m-am nascut sa fiu perfecta, ci fericita. Fericita eu nu m-am simtit niciodata pe deplin, deci e clar ca sunt perfecta, nu?
    Lasand gluma la o parte, esti una dintre cele mai inteligente si mai educate tipe pe care le cunosc eu in mediul online. Nu te cunosc. Am facut rar schimb de impresii. Nu te-am vazut niciodata fata in fata, dar imi inspiri atata bun simt si respect, incat imi dau seama de unde ti se trag problemele astea. Chiar daca nu par, si eu sunt tot in genul tau si am pretentia ca si cei din jur sa fie la fel, dar crede-ma ca putini sunt ca noi. Noi suntem speciale.

    Reply
  4. Nu mi s-a spus niciodata ca as fi o fire dificila, ci din contra! Sunt o fire maleabila si deschisa, dar am probleme cu exteriorizarea sentimentelor.. Am mult de lucrat pe partea asta.

    Reply
  5. La capitolul acesta si eu stau destul de…complicat (sa-i spunem). Nu cred ca mai am vreo sansa sa ma tratez :))

    Reply
  6. Eu chiar nu te consider o persoana dificila. Poate si pentru ca m-am regasit perfect in descrierea facuta de tine. Nici nu cred ca ar trebui sa te ingrijorezi. Esti o persoana absolut normala.

    Reply
  7. Si eu sunt dificila dar imi place asa cum sunt pentru ca firea mea ma ajuta sa ma descurc si sa nu las capul plecat in caz de ceva. Asa ca eu zic sa ramai asa cum esti!

    Reply
  8. Sa stii ca exista si maladii, chiar si asta exprimata de tine, care nu au remediu. Asa ca, te resemnezi si mergi mai departe (glumesc putin, insa doar putin, sa stii).
    Si eu sunt o persoana dificila, le stiu pe ale mele si aduc argumente pentru pozitia mea. Nu zic ca nu mi-as fi dorit sa fiu ceva mai toleranta si sa trec repede peste unele inadvertente. Mi-ar fi placut, dar ala e alt aluat.
    In schimb, am si parti pozitive…parti pe care as adora sa le vad si la altii. Ceva mai des.

    Fiecare om e pretios in felul sau. Si fiecare are fitele si figurile sale. Asa e, nimeni nu e perfect, nici fizic, nici emotional. Dar compensam cu atu-urile, nu?

    Reply
  9. Toti avem momente in care suntem mai difici, dar atata timp cat le constientizam si reusim sa iesim din ele fara a face rau celor din jurul nostru, nu cred ca e asa grav. Conteaza mult si oamenii pe care ii ai in jur, cel putin in cazul meu conteaza enorm.

    Reply
  10. Si eu sunt foarte dificila si uneori imi dau seama ca exagerez abia dupa ce fac gafa. Stiu ca ar trebui sa ma mai ponderez, dar de multe ori dau vina pe zodie. Berbecii sunt usori acizi si nu prea pot sa tina in ei

    Reply
  11. Acum perfectionistii astia (unii ii numesc “perfecti”) or fi ei cum or fi,dar cine stabileste normalul? Ca realitatea ne arata ca normalul multora e ,de fapt,anormalul.Si atunci,cine trebuie sa se schimbe mai intai,sau mult?
    Pana la urma e grozav ca suntem diferiti,si ca intotdeauna e loc de mai bine ,ca oamenii suporta inca imbunatatiri :)) ,altfel, mare plictis ar mai fi.
    Familia e o alta tema de discutie,foarte complexa,eu ma intreb cati traiesc asa intr-o deplina intelegere.E complicat,pentru ca daca in societate,poate,te mai temperezi,in familie,toata lumea e libera sa isi permita.:)) A eticheta,consilia,judeca,certa,prognostica…ca,deh,suntem in familie.;)

    Reply

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.