Un an şi jumătate a trecut de la teribilul accident din Golful Mexic. Deversarea de petrol a schimbat condiţiile de trai din această zonă şi a ridicat un mare semnal de alarmă în legătură cu posibilele catastrofe care pot apărea în timpul luptelor pentru hegemonia asupra aurului negru.
20 Aprilie 2010 a fost data în care platforma petrolieră Deepwater Horizon a cedat în Golful Mexic. Înainte ca aceasta să se scufunde, focul a ars timp de 36 de ore, iar hidrocarburile au continuat să fie deversate în apele Golfului Mexic timp de 87 de zile înainte ca zona de forare să fie sigilată. Motivul exploziei a fost o valvă de presiune care trebuia să menţină controlul presiunii în instalaţii. Unsprezece oameni au murit în acel incident şi mulţi alţii au fost răniţi. British Petroleum şi-a asumat întreaga responsabilitate pentru acest incident şi începând din acel moment s-a implicat activ în minimizarea impactului accidentului asupra mediului, asupra rezidenţilor din zonele afectate, asupra familiilor celor dispăruţi. Începând cu 31 Decembrie 2010, compania British Petroleum a cheltuit peste 17 miliarde de dolari pentru a salva ecosistemul şi pentru a încerca să compenseze dezastrul provocat odată cu acel incident.
Imediat după incident, British Petroleum a colaborat cu toate autorităţile competente în domeniu, cu teoreticieni ai academiilor de specialitate, cu autorităţile publice locale, chiar şi cu regizorul de filme SF, Steven Spielberg. Această ultimă soluţie a fost una cu adevărat disperată, din cauză că în ciuda tuturor eforturilor depuse, scurgerea şi închiderea puţului de extracţie nu puteau fi realizate. Deversarea de petrol în apele Golfului Mexic a fost estimată la o valoare între 35.000 şi 60.000 de barili pe zi. Acest lucru a însemnat aproximativ trei milioane două sute de mii de barili de petrol deversaţi în Golf. Având în vedere că greutatea unui baril de petrol depinde de masa petrolului, greutatea unui baril poate să se încadreze între 119 şi 151 de kg. Dacă ar fi să considerăm un baril aproximativ 135 de kg, atunci deversarea de petrol în Golful Mexic, în tone, ar fi de 432.000 tone. Să nu credeţi că British Petroleum a rămas doar cu pierderea de petrol. Nu! Conform Secţiunii 311 din Clean Water Act, în cazul în care se întâmplă un astfel de dezastru, compania trebuie să plătească penalităţi de 1.100 de dolari pe barilul de petrol. Astfel, British Petroleum a trebuit să plătească 3 miliarde şi jumătate de dolari, doar penalităţi.
British Petroleum a acceptat constituirea unui fond de rezervă de 20 de miliarde de dolari pentru a ajuta populaţia afectată, afacerile deschise în această zonă, autorităţile publice ale oraşelor afectate şi ajutorul constant al muncitorilor platformei petroliere. Doar în anul 2010, compania British Petroleum a făcut plăţi de 5 miliarde de dolari (150000 de persoane şi afaceri au primit aproape 400 de milioane de dolari până în 23 August) şi au mai pregătit încă 1,25 miliarde pentru alte eventuale situaţii care pot apărea.
British Petroleum a dus cea mai mare luptă cu un dezastru ecologic din istorie. A mobilizat mii de oameni şi vase, a întins peste 2500 de mile de cordoane de stopare în apele oceanului pentru a minimiza sau pentru a opri pelicula de petrol să ajungă pe malurile Golfului; a luptat pentru a proteja malurile şi pentru a minimiza efectele nocive ale petrolului pentru ecosistem. În protejarea mediului înconjurător s-au implicat şi afaceriştii zonali, pescarii şi deţinătorii de vase, oameni care sunt familiarizaţi cu apele oceanului, cu curenţii şi cu adâncurile oceanului. Au fost folosite cupe pentru a îndepărta petrolul, au fost executate incendieri controlate (peste 265 de mii de barili au fost arşi) ale petrolului de la suprafaţa apei, a fost folosit un dispersant chimic asupra petrolului deversat pentru a separa pelicula în picături mici care pot fi mai uşor integrate în ecosistem fără să afecteze signifiant mediul înconjurător. Pe lângă aceste încercări, bacteria găsită în Golful Mexic a ajutat la distrugerea naturală a petrolului. Mai mult, British Petroleum a monitorizat atât pe parcursul dezastrului, cât şi ulterior, calitatea aerului şi a apei din zonele afectate.
În urma dezastrului cauzat de Deepwater Horizon, British Petroleum a iniţiat un program de cercetare pe termen lung (10 ani). Doresc prin acest program să descopere efectele pe termen lung ale deversării petrolului, atât asupra mediului înconjurător cât şi asupra sănătăţii populaţiei. Printre studiile care vor fi realizate în cadrul acestui program, se numără şi urmărirea deplasării petrolului deversat şi ce se va întâmpla cu el, efectele asupra ecosistemelor din Golful Mexic şi recuperarea şi restaurarea lor acolo unde este cazul, efectele asupra sănătăţii populaţiei din zona afectată.
Acum, administraţia Obama a dat un vot pozitiv reînceperii forării după petrol în apele Golfului Mexic. Au fost aprobate patru puţuri de forare deocamdată. Auditările de securitate şi de protecţie a mediului au dovedit că British Petroleum şi-a însuşit toate măsurile de siguranţă solicitate de către Guvernul American şi sunt capabili să reînceapă goana după petrol în Golful Mexic, fără să mai existe riscul unui alt dezastru natural.
Banii nu rezolva dezastrul din golf, pot cheltui sute de miliarde, insa nimic nu va mai fi la fel.
Articolul asta face parte din seria campaniilor incepute de British Petroleum de a-si spala imaginea. Sincer cred ca au cheltuit mai mult pt imaginea lor decit pt dezastru in sine (exceptand pierderile)
Nu este un articol care să susţină readucerea BP în Golful Mexic. Din contră, a venit ca şi reacţie la acceptul lui Obama de a se reîncepe forările în Golful Mexic, considerându-se că într-un an şi jumătate au reuşit să îşi acopere toate golurile tehnice sau de securitate…poate trebuia să marjez mai mult pe blamarea acestui act, mai ales că sunt planificate 5 tancuri petroliere să foreze în această zonă în viitorul apropiat!