Sau cum pot 3 bărbaţi să piardă un biet căţel? Ei bine, aţi zice că aşa ceva nu se poate, dar eu am să vă dovedesc contrariul.
Aceasta este o poveste adevărată, nimic nu este inventat.
Știţi vorba aceea că te muţi cu căţel, cu purcel, ei bine a venit timpul să-mi aduc la noua casă căţelul meu. Un cățel drăgălaș, pașnic, nu foarte mare, are 2 ani. Într-o zi frumoasă de sâmbătă, soțul meu împreună cu 2 prieteni și o mașină au plecat după cățel. Se întâmpla pe la ora 10. Între timp, eu m-am apucat să fac o prăjitură ca să îi răsplătesc pentru această grea misiune. Termin prăjitura, se răcește prăjitura, trece o oră, trec două ore, trei trei ore, nu mai vin. Drumul până la părinții mei nu dura mai mult de 20 de minute, după calculele mele puteau ajunge înapoi în 2 ore cu tot cu pauză de cafea.
Apar după 3 ore, toți trei foarte serioși și îmi spun ”Miha, am pierdut câinele”. M-am apucat de râs, nu credeam. Deschid ușa de la mașină și iese cățelul meu fericit, liniștit, ei mă întreabă toți într-un glas ”El e?” eu răspund ”Da”, brusc îi văd că răsuflă ușurați.
Bun, acum să vă spun ce au pățit, cum au reușit să piardă 3 bărbați un cățel.
După ce au urcat în mașină cușca cățelului și cățelul, cineva ar fi trebuit să prindă cățelul cu lanțul de cușcă, iar mai apoi să verifice bine amândouă ușile. Bineînțeles că acest lucru nu s-a întâmplat. Au pornit la drum înapoi spre casă, unde îi așteptam eu cu o prăjitură delicioasă. Pe drum au făcut o mică oprire la farmacie, soțul meu atent a verificat dacă câinele e ok. Ei bine, nu a avut ce să mai verifice, câinele nu mai era! Prima dată le-a venit să râdă, apoi și-au dat seama că nu pot să vină acasă fără câine, și și-au dat seama că nu e de joacă. Fiecare dintre ei a început să caute câinele în direcții diferite, poate poate vor găsi câinele. Între timp, fiecare avea un scenariu, ”Luăm un câine și îl vopsim, am vopsea neagră”, ”Poate găsim un câine la fel, Mihaela nu își va da seama”, soțul meu zicea ”Nu mergem acasă fără câine”.
Au hotărât să se urce în mașină și să meargă înapoi pe unde au venit, în speranța că pe drum vor vedea câinele! Și cum mergeau ei așa pe drum, fiecare cu gândurile lui, le apare în fața ochilor Cățelul! Fericiți, opresc brusc mașina, în mijlocul drumului, și merg spre câine, sperând din tot sufletul că el nu se va speria și va fugi! Dar el este un cățel ascultător și i-a ”recunoscut”, le-a făcut sarcina mai ușoară. Momentul revederii cred că a fost plin de emoție! :))
Ce s-a întâmplat de fapt? Pentru că ei nu au verificat dacă cățelul este legat și ușile bine închise, trecând peste gropi, linia de cale ferată, ușa s-a deschis, cățelul și-a zis ”LIBERTATE” și a mers să exploreze necunoscutul.
Nu vă mai spun că pe drumul spre casă, au verificat de nenumărate ori dacă mai au cățelul!
Totul e bine când totul se termină cu bine! Dar își vor aminti această peripeție toată viața lor!
Bine ca nu s-a aventurat catelul intr-ale explorarii si a stat intr-un loc, altfel il cautati si acum. Bine ca totul s-a terminat cu bine 🙂 Ei sa fie mai grijulii de acum incolo 😛
😆 De acum vor merge pe principiul ” Ochii si cainele!!!!”
@Roxana – când mă sună prietenii, prima dată mă întreabă ce face căţelul :))
@Alina – Îţi dai seama, au rămas cu traume! :))
foarte-foarte amuzanta intamplarea :)))) bine ca a ajuns cu bine la voi noul locatar!
dar masina nu i-a atentionat ca nu sunt toate usile inchise bine de tot?
@Diana – era o dubiţă mai veche, nu are acel sistem de atenţionare. Da, a ajuns cu bine, intr-un final :))
Poza e reala?Ce dragut e catelul:) Dar sotul..cam cu capul in nori:)Ce faceai dca nu il mai gasea?:) Oricum bine ca s-a terminat fericit!
@Ioana – da, poza e reală, acela e căţelul cu pricina. Nu ştiu ce aş fi zis, dar cred cei trei prieteni ar fi continuat să caute căţelul până în ziua de azi. 🙂