Mănăstirile din Bucovina – Mănăstirea Putna

Mănăstirea Putna 1466 – 1470

Mănăstirea Putna a fost construită de Ştefan cel Mare între anii 1466 – 1469, la îndemnul lui Daniil Sihastru, şi sfinţită în septembrie 1470. În 1881 sunt ridicate zidurile de împrejmuire şi turnurile de apărare, dintre care s-a păstrat până astăzi numai turnul tezaurului. Distrusă în bună parte de un incediu în 1484, este refăcută tot de Ştefan cel Mare. În vremea lui Vasile Lupu, în 1653 şi 1654, biserica mănăstirii este jefuită şi parţial distrusă. Va fi reconstruită sub voievozii Gheorghe Ştefan şi Eustratie Dabija, între 1661 şi 1662. Distrusă de alte incendieri şi de cutremur în mai multe rânduri, mănăstirea este refăcută şi reconsolidată, între 1757 şi 1761, de către mitropolitul I Iacob Putneanul. Alte acţiuni semnificative de restaurare şi dezvoltare s-au succedat în jumătatea a doua a secolului al XIX-lea – începutul secolului XX. La începutul secolului XXI se iniţiază un program de restaurare în interiorul bisericii (iconostas, pictură) li de reorganizare a complexului mănăstiresc şi a muzeului mănăstirii.

Ridicată ca una dintre marile necropole voievodale ale Moldovei, biserica mănăstirii adăposteşte mormintele lui Ştefan cel Mare, Maria Voichiţa, Maria de Mangop, Bogdan cel Orb, Ştefăniţă-Vodă.

În muzeul mănăstirii se păstrează manuscrise, caligrafiate şi miniate aici, icoane, opere de argintărie, o colecţie valoroasă de broderii executate în vremea lui Ştefan cel Mare, precum şi broderii liturgice ulterioare epocii ştefaniene; multe dintre acestea au fost la origine veşminte domneşti, confecţionate din ţesături somptuoase, fie orientale, fie veneţiene, florentine sau genoveze, transformate ulterior în valuri de tâmplă, acoperăminte de pristol, de tetrapod şi de morminte. Sunt opere de artă de valoare excepţională. Acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop, dvera reprezentând Răstignirea sau cele reprezentând pe Ştefan cel Mare şi pe Maria Voichiţa, Tetraevangheliarul din 1473, cu miniatura reprezentându-l pe Ştefan cel Mare îngenuncheat la picioarele Maicii Domnului.

Toate acestea dau prestigiu aşezământului putnean, impunându-l ca pe unul dintre cele mai strălucite centre ale culturii şi artei medievale din sud-estul Europei.

O valoare specială, din perspectiva luptei pentru afirmarea identităţii şi unităţii românilor din cele trei provincii istorice, are Urna de argint masiv depusă la mormântul voievodului, în timpul serbărilor de la Putna organizate în anul 1871, de către studenţii români de la Viena, între care un rol important a avut Mihai Eminescu. Alături de Urna din 1871, în Muzeul mănăstirii se află Urna din argint depusă la mormântul lui Ştefan cel Mare în 1996, de studenţii din toate centrele universitare din ţară, precum şi de la Cernăuţi, Chişinău şi Bălţi.