Ne place să ieșim în weekend să ne plimbăm, să vizităm locuri noi, uneori reușim să descoperim locuri noi foarte frumoase. Într-o sâmbătă frumoasă de vară, am decis să mergem până la Șuncuiuș, județul Bihor pentru a vizita Peștera Unguru Mare și a face o plimbare pentru a vizita locul. Drumul Cluj-Napoca – Șuncuiuș a durat cam 2 ore, noi am ales traseul Cluj – Piatra Craiului – Borod – Șuncuiuș, se poate coborî și pe la Valea Drăganului, dar noi nu am riscat. Drumul este în stare bună, doar ultimii 7 km sunt pe drum de piatră, pământ, mai dificil de parcurs, dar cu grijă puteți ajunge cu bine la peșteră.
Peștera Unguru Mare este situată pe malul stâng al râului Crișul Repede și are o înălțime de 27 m, iar lățimea este de 24 m. Am parcat mașinile doar unde e voie, pe spațiul verde este interzis să parchezi mașina pentru că acolo este și camping. Ne-am luat bilete pentru a intra în Peșteră (nu mai știu exact prețul, dar nu mai mult 7 lei/adult) și împreună cu ghidul am mers să vizităm peștera. Accesul de la căbănuță spre peșteră se face pe un pod peste Criș, emoții, nu glumă.
Ghidul, un om tare simpatic, a început povestea, exact ca un profesor de istorie, cu multă pasiune. Așa am aflat că la intrare a existat un foc care a ars aproape 2 decenii, acest foc de apărare ținea la distanță animalele care ar fi vrut să intre în peșteră pentru a ataca oamenii care stăteau aici. În interior, aveau un loc special amenajat pentru animale, le creșteau pentru carne, dar și pentru oase din care își confecționau arme, iar pielea și blana pentru îmbrăcăminte. S-au găsit mai multe vase din argilă cu cenușă umană cu ADN diferit, ceea ce ne conduce la concluzia că într-un astfel de vas se ținea cenușa mai multor membrii ai unei familii. În peșteră, nu s-a găsit niciun schelet intact, ni s-a povestit că atunci când murea un războinic, capul se dădea familiei, iar o parte din corp (mână, picior) era îngropat în locul unde a luptat.
Temperatura din peșteră este de 8 grade constant, indiferent de temperatura de afară. Dacă vă uitați cu atenți și aveți la îndemână o lanternă, veți putea vedea colonii de lilieci. Vizitarea peșterii nu durează mai mult de 20 deminute, dar poveștile ghidului sunt nesfârșite, puteți afla foarte multe detalii.
Din păcate, nu există terase, pensiuini, restaurante unde să poți mânca o ciorbă sau să bei o cafea bucurându-te de peisaj. Nu mai pomenesc de toalete…
Zona este absolut superbă, peisajul este minunat, iar dacă sunteți pasionați de rafting, nimic nu vă oprește să faceți o tură pe Criș, având o albie largă și fără pasaje periculoase, este zona perfectăde rafting pentru începători.
Ce locuri frumoase ați vizitat în această vară, aștept poveștile voastre cu bune și rele, ca să știu ce este de vizitat prin țară și la ce să mă aștept!
Asta cu raftingul trebuie sa-i arat unui prieten interesat. Am avut frontale in concediu dar mie nu mi-au trebuit ca nu am intrat in dolina din cetatile ponorului.
Foarte faina zona!