Viitorul alimentaţiei – The future of food, documentar, 2004

Un site care mie îmi place tare mult este www.ecomagazin.ro , şi tot aici am găsit şi filmul documentar „Viitorul alimentaţiei”.

Agricultura a fost una dintre primele şi cele mai importante ocupaţii ale oamenilor din cele mai vechi timpuri. Azi doar 2% din populaţie mai face agricultură, aşa că puţini ştiu cum se obţin multe alimente. În China, existau mii de varientăţi de orez, 5 000 de tipuri de cartofi şi 7 000 de varietăţi de mere în întreaga lume.

După secolul XX, au început să se folosească îngrăşămintele pe bază de azot. Gazul paralizant folosit în război, a fost uşor modificat şi folosit ca insecticid. DDT-ul a fost eroul generaţiei sale.

Modificarea plantelor şi invenţia a numeroase produse chimice a dus la „Revoluţia verde”. Intenţiile celor care au dus la Revoluţia verde au fost bune, mare parte din populaţia lumii suferea de foame, şi s-au gândit că sistematizarea agriculturii va rezolva această problemă.

Creşterea considerabilă a produselor, mii de hectare de teren au fost cultivate cu aceleaşi soiuri, ceea ce a dus la un vid ecologic. Azi se mai cultivă doar 4 soiuri de cartofi.

Uniformitatea genetică duce la vulnerabilitatea faţă de boli şi insecte. Fermierii sunt obligaţi să folosească tot mai multe insectidice, pesticide, ceea ce a dus la creşterea cheltuielilor, poluarea apelor, a produs riscul de îmbolnăvire.

În anii 1990, Revoluţia verde s-a transformat în Revoluţia genetică. Cine controlează sămânţa, controlează hrana.

Firma Monsanto, producătoare de seminţe modificate genetic, dar şi de insectidice, au dorit să fie unici proprietari de seminţe, de aceea au încercat să obţină brevete pentru peste 11 000 de seminţe. De-a lungul timpului, au dat în judecată mii de ferme care foloseau seminţele proprii, sub diverse pretexte, pentru a forta fermierii să cumpere seminţe doar de la ei.

Dacă secole de-a rândul, fermierii cumpărau seminţe de la vecini sau trebuia să şi le aducă cu ei din zonele natale, azi ei sunt forţaţi să le cumpere de la companii cu brevete, cum este Monsanto.

Biotehnologia medicală şi cea agricolă, se folosesc de ingineria genetică. Biotehnologia medicală a dus la crearea multor produse care salvează vieţi. Plantele modificate genetic spre deosebire de medicamente se reproduc, odată eliberate în mediu nu pot fi controlate.

S-a iniţiat o campanie prin care se cerea etichetarea alimentelor modificate genetic. Între 80-90% din populaţia SUA a fost de-acord cu această măsură. 75% din populaţia Europei nu doreşte să aibă pe rafturi în magazine, produse modificate genetic.

Pentru fermierii din Mexic, porumbul reprezintă o sursă de hrană, dar şi face parte din cultura lor. Fermierii cultivă în mod intenţionat porumbul domestic în apropierea celui sălbatic, ei ştiu că astfel obţin rezistenţă faţă de boli prin transfer de la tulpinile sălbatice la cele domestice. Mexicanii preferă să cultive seminţele proprii chiar dacă e mai scump decât cel american.

Trebuie să conştientizăm beneficiile unei agriculturi sustenabile, să refolosim resursele din sistem, nu să introducem mereu altele noi, să folosim ca sursă de energie, energia solară şi să nu ne mai bazăm pe petrol.

„Dacă înainte consumam produsele de pe piaţa locală, azi ele călătoresc mii de km.

Acesta este un film care ar trebui să ne pună pe gânduri!