Refugiul Săruni – județul Alba

Pentru un weekend liniștit, departe de nebunia, gălăgia și praful orașelor, recomand un colț din Munții Trascău, aproape de cel mai înalt vârf din zonă, Dâmbău (1369m). Eu am prins ceață, însă am înțeles că toamna şi iarna se pot vedea de aici: Muntele Mare, Masivul Vulcan, Vârful Găina, Biharia, Retezatul, Parângul, Sureanul, Făgăraşul.

De asemenea, în afara faptului că eşti pe munte, tragi aer curat în plămâni, stai la foc, asculți cântece de munte, poți să fii și un mic explorator, căci această zonă cuprinde și o parte din  aria protejată Cheile Feneșului, dar și o zonă carstică cu multe peșteri și avene, dintre care Peștera Dâmbău (1200m lungime) și Avenul Gemenele.

Pentru turişti în număr mic sau care sunt forţaţi din diverse motive să-şi petreacă noaptea în zonă, cazarea e gratuită.

Refugiul Săruni este situat în Masivul Dâmbău, la 1250 de metri. Se poate ajunge aici pe jos în aproximativ trei ore, dar, am aflat că îți poți scurta foarte mult drumul dacă mergi cu mașina. Însă care mai e bucuria când ajungi la refugiu, căci prin simpla denumire îți dai seama că e un loc care ar trebui să-ți sară-n ajutor. Cei de la Trascău Corp oferă îndrumare pentru turiștii care vor să ajungă la Săruni, iar dacă sunt persoane care aterizează aici din întâmplare sau mai degrabă se rătăcesc și nu au unde înnopta, vor fi cazate gratuit. Cabana, că mai repede e o căbănuță decât un refugiu, poate permite cazarea a 20 de persoane, dar se ajunge foarte ușor și la 30 în condiții urgente (am numărat saltelele și-am înmulțit cu doi). Condițiile și dotările sunt decente, dacă are cine tăia și căra lemne, riști să mori de cald, așa că e cel mai bine să te ascunzi la Cucurigu, în mansardă, unde temperatura e mai mult decât potrivită, iar dacă mai și plouă și se aud stropii pe șindrilă poți avea parte de cel mai dulce somn.

Refugiul este ridicat din lemn, cu o structură de grinzi de fag, placată cu plăci OSB – plăci statificate presate, din aşchii orientate-interior, exterior, izolat cu vată minerală. Clădirea este acoperită cu şindrilă de fag, şindrilă pentru care voluntarii Trascău Corp au lucrat 10 săptămâni.

Îmi plăcea acest loc înainte să-l fi vizitat. Numai din povești și poze. Numai din zâmbetele celor care se întorceau de pe munte, cei care mergeau acolo pentru relaxare. E drept că pe mine nu m-a prea relaxat, fiind o legumă a orașului, dar m-a bucurat și antrenat. Cu febra musculară-n oase și chef de povestit în falange, vă îndemn să fiți oameni ai muntelui. E frumos, e sănătos, e liniște. Un loc unde telefoanele mobile n-au ce căuta, iar dacă le aveți la voi, vor muri după o zi. Până la semnal e ceva de mers, dar nu recomand. Dacă mergi acolo, lași virtualitățile acasă.

Mai multe informații despre acces și servicii, găsiți aici: trascaucorp.ro

Alte materiale, pe blogul personal: Sad Happiness.