O regulă destul de des încălcată este aceea a prezentării. Când dorim să prezentăm pe cineva altei persoane, politețea cere să respectăm o ordine. Vom prezenta pe cei mai tineri celor mai vârstnici, cărora le arătăm în felul acesta respectul nostru. Deci nu vom spune ”Îți prezint pe tatăl meu”, ci ”Tată, îți prezint pe colegul meu”.
La fel vom da întâietate femeilor, prezentându-i pe bărbați, și nu invers. Cel care se prezintă, nu va spune doar numele mic, ori doar numele de familie, ci va rosti numele său întreg. Este nepoliticos să ne prezentăm Mia sau Geta, așa cum nu este corect să spunem despre noi, cu ocazia unei prezentări sau la telefon ”dna” .
Într-un local public, în autobuz, magazin, sală de așteptare, punct de întâlnire, nu ne vom sprijini de spătarul scaunului, sau de perete, nu vom împinge cu coatele sau cu corpul, nu vom da nervoase din picioare, nu ne vom balansa, nu vom râde zgomotos, nu vom vorbi cu ton ridicat ori prea tare. În acest fel ne vom păstra o ținută frumoasă.
În legătură cu ținuta, mai sunt și alte reguli importante. În mers, corpul trebuie să fie drept, dar nu țeapăn, legănarea brațelor reținută, ca și legănarea șoldurilor, care mai ales când se poartă tocuri înalte, trebuie special educată și controlată. Dacă avem umbrelă, geantă, nu le vom legăna. Politețea cere să nu ne repezim, căutând să ocupăm un loc în autobuz, deranjând lumea în graba de a nu pierde scaunul. Să nu ne așezăm brutal, să nu ne lăsam capul pe spătar, ca pentru a dormi, să nu ne prindem genunchii cu mâinile, să nu ne ridicăm fusta spre a evita șifonarea. Să fim atente la poziția picioarelor. Este greșit să stăm bărbătește, cu picioarele depărtate.
Salutul este prima manifestare de atenție față de altă persoană. Bărbații salută primii pe femei. Dr tinerii, indiferent de sex, salută primii pe cei în vârstă. Cel care intră într-o încăpere (birou, casă, sală de așteptare), lift, este obligat să salute primul, indiferent dacă este bărbat sau femeie. Cei care se află în mașină trebuie să salute primii pe cei care merg pe jos. Dacă persoana cunoscută se află într-un grup, se salută tot grupul. Răspunsul la salut este obligatoriu. Se salută privind în ochi pe cel salutat, și nu cu aerul distrat sau preocupat de altceva. Nu se prescurtează salutul, ”Neața”, ”Hello”, ”Bună” sunt nepotrivite. Femeia, întâlnind altă femeie, nu așteaptă să fie salutată, ci se consideră totdeauna obligată să salute prima. Această regulă devine și mai imperioasă când femeia întâlnită este mai în vârstă sau este superioară în grad, în relațiile de serviciu. Când răspunde la salut, femeia se manifestă reținut, nu gesticulează, nu strigă ostentativ. Nu se întinde mâna spre a fi sărutată acesta fiind în general un gest mai intim, care nu se potrivește în toate ocaziile. Nu se dă mâna peste scaun sau masă, cu aer plictisit, afectat, ori prelungind gestul peste limita de timp, permisă de efectuarea lui.
În vizită, la spectacole, la o întâlnire nu se întârzie. Întârzierea poate fi interpretată ca o dovadă de desconsiderare a celui care așteaptă. În timpul spectacolului nu se păstrează pălăria pe cap, nu se mănâncă, nu se fac comentarii, nu se bate tactul muzicii cu capul, cu mâinile sau cu picioarele. De asemenea, nu se pleacă înainte de terminarea spectacolului, pentru a se ajunge mai repede la garderobă. La masă nu ne așezăm cu mănuși și nici nu plimbăm mâinile pe farfurii. Nu ne pieptănăm și nu ne rujăm în timpul mesei. Aceste mici retușuri se vor face la toaletă. Nu se vorbește cu gura plină, se mănâncă fără zgomot, fără a sorbi tare și fără a mișca maxilarele dizgrațios. De aceea, mâncarea se ia în porții mici, încât gura să nu fie plină până la refuz, iar buzele se țin închise în timpul mestecatului. Coatele se țin cât mai aproape de corp când se duce mâncarea la gură. Nu este permis a gesticula cu tacâmurile. Nu se bea apă cu gura plină și se evită ciocnirea zgomotoasă a veselei. Nu se lasă mâncarea în farfurie, ceea ce obligă pe gazdă să servească porții rezonabile. Nu se alege, ci se ia bucata cea mai apropiată. Femeia-gazdă dă semnalul încetării mesei, bineînțeles după ce a observat că invitații au mâncat.
Este nepoliticos să privim indiscret în poșeta cuiva sau prin fereastra casei, să urmărim cu priviri insistente persoane necunoscute. Nu este permis să ne pieptănăm ori să ne fardăm pe stradă, să ținem scobitoarea în gură sau să mâncăm. Nu ne vom opri sub ferestre, provocând zgomot sau staționând vreme mai îndelungată. La urcarea sau coborârea din vechicule ne vom deplasa cât se poate de repede. În restaurant nu este bine să ne așezăm la masa ocupată de altcineva, chiar dacă mai sunt scaune libere. La intrare, femeia îl lasă pe bărbat înainte. La plecare, ea se ridică prima. Bunele maniere sunt respectate nu din dorința de a fi considerat politicos, ci ca o expresie a preocupării de a nu deranja pe cei din jur, de a le arăta respectul pe care fiecare îl așteaptă din partea celorlalți. Politețea se cere respectată totdeauna,încât să poată deveni obișnuință. Copiii este bine să deprindă de la început corect bunele maniere, schimbarea ulterioară a unor deprinderi urâte în comportamentul civilizat cerând eforturi mari. Dar dacă normele de politețe nu au fost învățate în copilărie, merită să facem toate eforturile necesare pentru a le învăța și mai târziu, deoarece ne înfrumusețează existența.
