Niciodată nu voi putea înțelege, de ce oamenii se schimbă după ce se căsătoresc. Uită toate lucrurile care le-au plăcut, renunță la prieteni, renunță la pasiunile lor, îmbătrânesc înainte de vreme, viața lor devine monotonă.
E adevărat că după ce te căsătorești și te muți la casa ta cu soțul/soția, timpul parcă nu mai ajunge pentru toate. Și atunci trebuie să înveți să te organizezi. Să nu neglijezi prietenii, să nu te îndepărtezi prea mult de familie, să nu îți neglijezi pasiunile. Nu înțeleg dacă înainte de el/ea, aveai timp de preteni, acum ce te împiedică să ieși la o cafea într-o după-masă? Nu înțeleg, dacă înainte de nuntă, mergeai la sală/aerobic/masaj, de ce acum nu mai am timp să mergi? Ce faci în plus după ce te-ai căsătorit? Te-ai lenevit? Mare greșeală! În curând, monotonia și frustrarea își vor spune cuvântul.
Pe mine, încă mă întreabă lumea ”cum e măritată?” și nici nu știu ce să răspund, din ce punct de vedere să le explic cât de mult îmi place mie. Mereu mi-am dorit să fiu la casa mea, să am programul meu, să nu depind de nimeni. Iar după ce m-am căsătorit, mă simt mai plină de energie, îmi place să fac lucruri în casă și prin grădină, să mă ocup de flori, îmi place că am bucătăria mea și mă pot desfășura atunci când gătesc, îmi place să ies cu fetele și să discutăm de-ale noastre, îmi place să mă îngrijesc și ador privirea soțului meu care mă respectă pentru că am grijă de mine.
Nu am renunțaț la prieteni după ce m-am căsătorit, nu am renunțat la momentele de răsfăț și îngrijire, așa mi se pare normal. Atâta timp cât căsnicia merge bine și nu neglijez nimic, nu văd care ar fi problema. Nu vă sfătuiesc să vă petreceți toată ziua prin saloane și cu prietenele la cafea, spun că uneori aceste lucruri care ne fac fericite și ne ajută să ne relaxăm, nu trebuie date la o parte.
Mai aud uneori ”te-a lăsat soțul să mergi la o cafea?” și nu pot să nu îmi exprim indignarea, cum adică să mă lase soțul, dar trebuie să îmi cer voie de la el să ies, să fac lucruri care îmi plac și care mă fac fericită? Nu prea cred. Mi se pare de bun simț să-i spun dacă întârziu acasă, dacă vreau să fac ceva în zilele următoare pentru a nu se suprapune cu altă activitate. Dar atât.
Oamenii care se închid în casă după căsătorie, sunt nefericiți, nimic nu le mai este pe plac, nimic nu îi mai poate scoate din acea stare de plictiseală și e păcat să treacă viața pe lângă noi, stând în casă și nefăcând nimic. Sunt atât de multe activități care pot fi făcute cu partenerul și nu vă recomand să-l neglijați sau să-i interziceți să meargă undeva doar de dragul de a-l avea mereu acasă. Vă veți pricopsi cu un partener irascibil și frustrat, și credeți-mă acesta este ultimul lucru de care aveți nevoie.
Dacă îi înterzicem partenerului să iasă, nu înseamnă că el nu o va face, dacă chiar își dorește acest lucru. Te va minți și tot va face ce vrea, așa că mai bine să aveți un partener cinstit și relaxat 2 ore pe zi decât un soț ursuz 6 ore pe zi. Eu așa consider.
Nu renunțați la nimic după ce v-ați căsătorit, nu uitați că soțul/soția s-a îndrăgostit de tine așa cum erai atunci, și e păcat să-l dezamăgim arătându-i că după nuntă, nu ne mai intereseaza să facem nimic. De aceea multe căsnicii se destramă, pentru că partenerii își pierd din personalitate, se schimbă prea mult și încearcă să se modeleze prea mult după partener. Trebuie să rămânem unici, cu personalitatea noastră, cu idealurile și pasiunile noastre.
Bucurați-vă de viață, bucurați-vă de dragoste, bucurați-vă de fiecare zi! Bucurați-vă de voi!
