Oceanul dintre noi de Laura Spence-Ash a fost cartea pe care am luat-o cu mine în concediu. A fost o adevărată plăcere să citesc această poveste, relaxată, pe șezlong. Este un roman de ficțiune istorică, o poveste despre război, dar și despre copilărie departe de familie și dragoste adevărată.
Anul acesta, în vacanță, am remarcat că tot mai multă lume citea pe șezlong. Copii și adulți, cărți voluminoase, citeau constant. O mare bucurie să văd că cititul e din nou la modă.
Oceanul dintre noi, copilărie, război, iubire
Războaiele au distrus familii, au schimbat vieți, au lăsat răni adânci, greu de vindecat. Beatrix este un copil prins în război, chiar în perioada cea mai frumoasă, copilăria. Pentru a se asigura că ea va fi bine, în siguranță, părinții decid să o trimită în America. O urcă pe un vas și cu lacrimi în ochi, durere multă în suflet, este trimisă familiei Gregory.
Părăsește Londra în plin război, traversează Atlanticul, singură la doar 11 ani. Beatrix știe ce lasă în urmă, habar nu are ce va găsi în America, cum va fi primită. Speră doar ca războiul să nu dureze mult și să se întoarcă repede acasă, la părinți.
Nancy și Ethan se străduiesc să o facă să se simtă bine la ei. De mare ajutor, sunt cei doi băieți ai familiei, William și Gerald. Beatrix se acomodează mai repede decât ar fi crezut. Învață multe lucruri noi alături de familia adoptivă, viața aceasta o face să se simtă parte din familie. Dacă la început scrisorile pentru părinți erau lungi, cu timpul ele devin tot mai scurte și mai rare.
Războiul se termină, ea trebuie să se întoarcă acasă, în Londra
Nici nu știe dacă se bucură când războiul se termină. Vrea acasă la părinți, dar parcă familia ei sunt acum cei din familia Gregory. Se simte vinovată că ea a avut o viață bună, liniștită, a avut parte de multe experiențe frumoase, iar părinții ei au îndurat greutățile războiului.
Trebuie să meargă acasă, chiar dacă o mai are doar pe mama. Pe tata nu îl mai poate revedea, din păcate a murit, și acesta este încă un motiv să se întoarcă acasă. Nu o poate lăsa singură pe mama.
Inima ei a rămas însă peste ocean
Mama o așteaptă cu nerăbdare să se întoarcă acasă, dar se simt ca două străine. Oricât se străduiesc să refacă legătura mama fiică pare imposibil. Beatrix a avut o conexiune puternică cu familia adoptivă, inima ei a rămas la ei.
Ține legătura cu Nancy, află detalii despre viața pe care a lăsat-o în urmă. Ar vrea să se întoarcă, dar nu e posibil. Din când în când, primește scrisori și de la cei doi frați. Fiecare e cu viața lui, însă discuțiile nu mai sunt copilăroase, ci tot mai serioase. Acum au maturitatea să discute despre experiențe trăite, sentimente, emoții. Și totul pare atât de diferit de ce au trăit în copilărie.