A avea poftă de somn în plină zi, este o senzaţie pe care o cunoaşte multă lume. Dar, pentru unele persoane, această nevoie de a dormi a bulversat sau bulversează încă viaţa lor. Aceasta, datorită faptului că această nevoie survine de mai multe ori pe zi, adesea la aceeaşi oră.
Indiferent care este activitatea în curs, ei adorm în timp record, oriunde, oricând, pentru câteva minute sau câteva ore. Cauza principală a acestei somnolenţe nu este o activitate intensă care împiedică somnul normal. Este vorba de o maladie numită narcolepsie – cataplexie, o maladie care afectează viaţa psihică, morală şi socială. Nevoie de a dormi este mai mare decât a altor pacienţi, în medie cu 2-3 ore pe zi mai mult. Această maladie se declanşează adesea între vârsta de 10 şi 20 de ani, în general ca urmare a unui şoc psihologic sau ca urmare a modifcării ritmului somn-veghe, şi atinge în 70% din cazuri, bărbaţii.
Crizele durează de la o fracţiune de secundă până la câteva minute. În ceea ce priveşte frecvenţa lor, aceasta este de la câteva în viaţă până la câteva pe zi.
Alt simptom caracteristic, sunt atacurile de cataplexie. Ele se manifestă printr-o scădere bruscă a tonusului muscular, sau o relaxare a muşchilor cu ocazia unei emoţii, a unui compliment. Picioarele se înmoaie, genunchii cedează, nu mai pot articula cuvinte, maxilarul se încleştează, muşchii feţei devin inerţi.
La pofta de somn şi crizele de cataplexie se adaugă şi alte simptome la fel de handicapante, dar mai puţin frecvente cum ar fi, halucinaţiile sau paraliziile somnului. Ele survin la adormire sau la trezire. Halucinaţiile sunt auditive sau vizuale şi pot provoca o panică în momentul când persoana vrea să meargă la culcare. Paraliziile somnului corespund stării în care creierul este treaz, dar corpul, fără tonus muscular, nu poate reacţiona.
În sfârşit, o lipsă cronică de energie, tulburări de memorie, dificultăţi de concentrare, un somn nocturn fragmentat, completază tabloul clinic.
Dacă narcolepticii adorm repede, în 2-4 minute (faţă de 12-14 minute la o persoană normală) ei se trezesc de mai multe ori.
CAUZE
Originea acestei maladii poate fi căutată la nivelul creierului, sau a patrimoniului genetic. Deşi componenţa genetică nu este încă bine stabilită, se pare că ar exista una sau mai multe gene ale necropsiei. Această maladie poate avea şi o cauză auto-imună. Sistemul imunitar al unei persoane narcolpetice se poate întoarce împotriva propriilor neuroni pe care îi distruge. Aceşti neuroni pe care îi distruge. Aceşti neuroni sunt situaţi în zone precise ale creierului, intervenind în mecanismul de trezire şi în emoţii.
Somnolenţa diurnă excesivă, poate fi de asemenea cauzată de oprirea respiraţiei în timpul somnului, maladii psihiatrice, tulburări endocrine, medicamente psihotrope. Este indicat să se consulte medicul specialist, care studiază accesele de somn din timpul zilei, asociate cu atacuri de catalexie, două semne caracteristice ale narcolepsiei, permiţând stabilirea diagnosticului. El va completa examenul clinic cu o înregistrare a somnului pacientului şi cu măsurarea timpului de adormire de mai multe ori pe zi. Acestea sunt realizate numai la spital. În sfârşit analiza de sânge poate determina existenţa sau nu a unei predispoziţii genetice pentru narcolepsie.
TRATAMENT
Încă nu există un tratament curatuiv al narcolepsiei. Există doar medicamente car permit tratarea simptomelor maladiei în mod semnificativ. Tratamentul primar constă în administrarea de MODAFINIL, un stimlent al trezirii, activ în 60-70% din cazuri.
Medicamentul nu are efecte secundare şi nu creează dependenţă. Eficacitatea pare a fi constantă de-a lungul timpului. Pentru cei care nu răspund la tratamentul cu Modafinil, sunt indicate alte psihostimulente, dar care au efecte secundare numeroase (iritabilitate, insomnie).
În ceea ce priveşte atacurile de cataplexie, ele sunt tratate cu antidepresive, eficace pentru halucinaţii şi paralizii ale somnului.
Cu toate că medicamentele ameliorează considerabil viaţa de zi cu zi a pacienţilor, se impune totuşi o igienă de viaţă riguroasă.
Sfaturi practice:
- Evitaţi lipsa de somn. Rezervaţi-vă câteva minute de siestă (30-60 minute). Nu există o schemă prestabilită, fiecare pesoană stabilindu-şi propriul ritm.
- Nu abuzaţi de stimulente cum ar fi cafeaua. Efectele lor sunt uneori inferioare binefacerilor unei sieste preventive, unul din puţinele mijloace eficiente pentru a lupta contra somnolenţei.
- Profitaţi de weekend pentru a dormi mai mult şi a recupera oboseala acumulată.
