În primul rând să stabilim ce e aceea o situaţie formală….
Sociologia propune distincţia dintre situaţiile formale, nonformale şi informale. Această clasificare se întemeiază pe tipul de normativitate implicată în organizarea grupurilor.
Situaţiile formale acelea care impun respectarea anumitor statute, reguli, norme, legi. De regulă, situaţiile formale se întâlnesc în organizaţii (grupul de muncă, de educaţie etc.). Situaţiile nonformale sunt atunci când grupul se constituie pentru realizarea unei sarcini, apoi se dizolvă. Ele sunt mai flexibile, mai putin normativizate (de exemplu – un grup de petiţionari). Situaţiile informale sunt întâlnite în grupurile care se constituie fie ca subgrupuri în cadrul celor formale, fie în afara unor cadre instituţionalizate, pentru realizarea unor scopuri specifice (de exemplu – grupurile de prieteni, de pensionari, pentru petrecerea timpului liber etc.).
De obicei, ne simţim cel mai în largul nostru atunci când ne aflăm în situaţiile informale, atunci suntem cel mai aproape de a fi noi înşine. De ce? Pentru că nu ne simţim constrânşi de acele reguli, norme şi legi de care ziceam mai sus.
De aceea, sunt multe motive pentru care, de cele mai multe ori atunci când ne aflăm într-o situaţie formală comportamentul nostru se schimbă. Putem alege să fim de acord cu normele grupului sau nu, putem alege să ieşim în evidenţă sau nu….depinde de fiecare.
Ei, aici intervin motivele subiective, interne fiecărui individ şi independente de grup: frica de izolare de către grup, alte manevre de manipulare sau acţiuni din culise pentru urmărirea altor interese (dobândire a puterii în organizaţie), diferenţe între norme impuse de grup şi principiile morale individului, incompatibilitate cu ceilalti membri ai grupului, evitarea atragerii atenţiei asupra individului (Glasofobia – teama de a vorbi in public şi alte fobii sociale – teama de diverse situatii sociale, teama de a fi în centrul atenţiei, etc).
Mai suntem influenţaţi şi de motive externe nouă, individului, dar care sunt tot independente de grup, cum sunt de exemplu: diferenţele între sinele ideal al individului şi sinele grupului, conflicte de interese/scopuri, unele manifestări mascate, diferenţe între norme şi scopurile grupului, evitarea asumării responsabilităţii, etc.
Oare câţi dintre noi putem să ne manifestăm aşa cum simţim atunci când suntem la muncă, la şcoală, etc?
De câte ori a trebuit să respectăm nişte norme venite de la superiorii ierarhici cu care nu eram nici de acord şi contraveneau şi principiilor noastre morale, sau fişei postului, etc?!
Ei, eu spun că majoritatea am trecut prin asta la un moment dat doar că unii din noi (un număr foarte restrâns) au luat măsuri, iar alţii nu….toate acestea întâmplându-se din motivele de mai sus…sau din alte motive pe care nu am reusit încă sa le aflu făcând acest studiu. De fapt, studiul acesta este un proiect de cercetare pe care îl aveam eu de făcut la un moment dat pentru facultate, însă mi s-a părut interesant să vi-l împărtăşesc şi vouă.
Eşantionul pe care am lucrat nu a fost mare, însă a fost reprezentativ, colegi, prieteni, familie (unii cu funcţii de conducere, alţii nu, însă motivele au fost cam aceleaşi), cărora le mulţumesc pentru ajutor!!!
