Am supraviețuit Lagărului Morții – poveste adevărată
Am supraviețuit Lagărului Morții este încă o poveste adevărată, relatată de o supraviețuitoare din lagăr. După atâta timp, povești se mai spun, durerea este la fel de adâncă. Citim și nu ne putem imagina câtă teroare au îndurat evreii. Și parcă poveștile nu se mai termină. Drama se adâncește. Adevărata tragedie este mai mare decât ne putem imagina.
Libris mă ajută să aduc în biblioteca mea cât mai multe cărți despre acest subiect. Le găsiți în categoria Biografii, Memorii, Jurnale.
Am supraviețuit Lagărului Morții – și am reușit să-mi spun povestea
Așa aș continua eu tilul acestei cărți. Prea multe copilării au fost distruse. Din păcate, prea mulți copii s-au maturizat înainte de vreme. Unii au supraviețuit și, dincolo de durere, boli, teroare, au reușit să-și spună povestea vieții.
Transilvania, România, 1934. Fericitul an în care se nășteau gemenele familiei. Câtă bucurie a adus nașterea lor. Nimeni nu putea să ghicească ce ghinion pentru ele să fie gemene în timpul războiului. Trăiau într-o familie bună de evrei. Mama era preocupată să le îngrijească și să le răsfețe, gemene fiind. Aveau haine la fel, funde în păr la fel.
Blestemul războiului, ghinionul de a fi evreu în acele vremuri
Când vremurile devin tulburi, unchiul decide să se mute în Palestina. Mama însă nu vrea să plece. Bunica e prea bătrână și bolnavă. Nu o poate lăsa acolo, singură. Așa că decid să rămână în România, unde au un trai bun. Însă războiul calcă totul în picioare. Cât va regreta biata mamă decizia de a rămâne aici.
Își dau seama că situația e tot mai gravă pentru evrei, și într-o noapte hotărăsc să fugă. Prea târziu. Oamenii Gestapolui sunt deja în curtea lor. Reușesc să-și adune câteva lucruri și sunt duși spre trenul groazei. Tren care îi va duce în lagărele morții.
Gemene – noroc sau ghinion?
Medicul Mengele decidea soarta oamenilor ajunși în lagăr. A fost renumit pentru numeroasele experimente groaznice pe care le făcea pe oameni diferiți, și mai ales, pe gemeni.
Norocul de a fi gemene, le-a mai dat o șansă la viață. Însă câte au avut de îndurat pentru a plăti noua șansa. Eva a supraviețuit și a avut și puterea de a povesti prin tot ce a trecut. Atunci când povestești, retrăiești totul, poate chiar la intensitate și mai mare. Durerea este tot acolo, probabil la fel de cruntă. Îi admir pe toți cei care au supraviețuit și au avut curajul și puterea de a povesti.
Am notat mereu recomandările făcute de tine. Deși poate fi greu să citești astfel de povești în aceste vremuri, ele cred ca au rostul de a ne aduce cu picioarele pe pământ. Multumesc si pentru aceasta recomandare aparte!
Of, ce triste sunt subiectele legate de lagăre, istoria evreilor..însă cu siguranță, avem de învățat din aceste cărți să evităm ca aceste lucruri să se mai repete.
Este dureros sa stii ca cineva trece prin asa chinuri. Asta nu ar trebui sa i se intample nimanui!
Mulțumim pentru recomandare,o carte interesanta.
Mereu m-au fascinat poveștile despre perioada lagărelor de concentrare. Mi se pare ca acestea sunt adevărate povesti de viata și de moarte. Ele dezvăluie multe din psihologia umana și ne ajuta sa ne dam seama atât de fragilitatea ființei umane, cât și de puterea de care suntem capabili în situații limita
Este un miracol ca a supravietuit chiar si una din gemene. Dupa arestare, transport in lagarul de concentrare, foamete, disperare, sa mai fii si cobai e deja prea mult. E drept ca a fost atat de aproape de gazare si ca a scapat, dar cu ce pret.
Mi-ar fi greu să citesc această carte, dar totodată îmi doresc să aprofundez povestea acesteia.
drept sa zic, nu am dispozitie ca sa citesc asa ceva acum, prea multa tristete in jurul meu!
Genul asta de povesti parca te fac sa traiesti intens ceea ce au trait acesti oamnei. Trebuie sa citesc si eu cartea
Toate cărţile de acest gen ne lasă o durere şi un gust amar, dar cred că trebuie să le citim. Suntem datori să aflăm cât mi multe despre aceste atrocităţi pentru că, fără trecut, nu există viitor.
Mulţumesc pentru recomandare!
Ai vazut deja pe Instagram ca si eu citesc o carte pe acelasi subiect acum. Citesc, ma ingrozesc si parca nu imi vine sa cred cat rau pot face oamenii altor oameni….