Zece negri mititei – Agatha Christie, 1965

Zece-negrii-mititei-poza-t-D-n-4-4732“Am scris această carte pentru că părea atât de greu de încheiat, încât ideea m-a fascinat pur şi simplu. În carte, zece oameni trebuie să moară fără să alunece în ridicol sau fără ca ucigaşul să fie evident. Am scris această carte după o muncă de planificare absolut uriaşă şi am fost mulţumită de rezultat. Totul era deopotrivă clar, direct, enigmatic, şi, cu toate acestea, avea o explicaţie perfect raţională; de fapt, pentru dezlegarea misterului era nevoie de un epilog. Această carte a fost bine primită de public şi de critici, dar, de fapt, cea mai mulţumită am fost eu însămi, pentru că am ştiut mai bine decât orice critic că era rezultatul unei munci titanice.”

Nota autoarei Agatha Christie, fragment din O autobiografie.

Autoarea de origine britanică de nuvele misterioase şi scurte povestiri, creatoarea lui Hercule Poirot, detectivul belgian, şi domnişoara Jane Marple, Agatha Christie a scris peste 70 de nuvele sub numele primului soţ, colonel Archibald Christie. De asemenea, ea a publicat o serie de poveşti de dragoste şi o carte pentru copii.

S-a născut în Torquay, Devon, tatăl ei a decedat când era doar un copil, de creşterea şi educaţia ei,ocupându-se mama, cea care a îndemnat-o mereu să scrie. La vârsta de 16 ani este trimisă la şcoală în Paris, unde studiază pianul şi cântatul. Chiar dacă era o pianistă ce promitea mult, tracul şi timiditatea au îndepărtat-o de scena muzicală. În anul 1914, ea se căsătoreşte cu Archibald, iar în 1919 se naşte fetiţa lor, Rosalind. În timpul primului război mondial, Christie lucrează la infiermieră la spitalul Crucii Roşii, unde învaţă foarte multe despre otrăvuri, detalii pe care mai târziu le va folosi în nuvelele sale.

Când în anul 1926, soţul o părăseşte pentru o femeie mai tânără, iar în acelaşi an, moare şi mama sa, Agatha decide să dispară pentru o perioadă, ascunzându-se sub un nume fals.

În 1930, se recăsătoreşte cu Max Mallowan, arheolog, şi îl însoţeşte în călătoriile sale unde ia parte la excavaţiile din site-uri din Siria şi Iraq. Detalii exotice din aceste călătorii, le vom regăsi în câteva dintre nuvelele sale, Crimă în Mesopotamia, Moarte pe Nil.

Dacă aţi mai citit opere scrise de autoarea, Agatha Christie, atunci ştiţi că nu are rost să începeţi să presupuneţi cine e criminalul. La sfârşit, oricum veţi avea o mare surpriză. Aşa că, bucuraţi-vă de fiecare pagină, fiţi atenţi la fiecare detaliu, criminalul vă va lua prin surprindere.

Cartea începe cu poezia „Zece negri mititei”

“Zece negri mititei au cinat sub luna nouă;

Unul însă s-a-necat şi-au rămas doar nouă.

Nouă negri mititei au stat noaptea după trei;

Unul s-a-ntrecut cu somnul şi-au rămas doar opt din ei.

Opt negri mititei trec prin Devon într-o noapte;

Unul zice: “Eu rămân” — şi-au rămas doar şapte.

Şapte negri mititei despicau surcele groase;

Unul s-a tăiat în două şi-au rămas doar şase.

Şase negri mititei se jucau c-un stup, netoţii;

Un bondar l-înţeapă pe-unul şi-au rămas doar cinci cu toţii

Cinci negri mititei vor s-ajungă magistraţi;

Unul şi-a-mplinit dorinţa şi-au rămas deci patru fraţi.

Patru negri au plecat, hăt, pe mare, mititei;

Unul a picat în laţ şi-au rămas doar trei.

Trei negri mititei zic: “La zoo e de noi”.

Pe-unu-l strânse-un urs în braţe şi-au rămas doar doi.

Doi negri mititei se uscau la soare-un pic;

Unul s-a prăjit de tot şi-a rămas un negru mic.

Un negru mititel, singur-singurel,

Cu un ştreang s-a spânzurat şi n-a mai rămas nici el.”

Povestea începe cu cele 8 persoane ce se îndreaptă spre Insula Negrului, fiecare fiind invitat de aceeaşi persoana, dl/dna U. N. Owen, dar sub pretexte diferite. Nu mult le va lua până vor înţelege că au fost aduşi acolo pentru „exercitarea justiţiei asupra indivizilor care se fac vinovaţi de crime ce nu pot fi aduse în faţa justiţiei.”

O concluzie la care ajung este că dl Owen este unul dintre ei. Doar că nimeni nu poate să-şi dea seama care dintre ei, fiecare îl suspectează pe celălalt.

O carte ce te ţine cu sufletul la gură, şi nu poţi rând de rând, pagină de pagină să nu faci presupuneri. Greşite, desigur! Te las să descoperi singur criminalul, nu îţi voi lua această plăcere!

Dacă te-am convins că această operă merită citită, o poţi găsi online aici sau o poţi comanda de pe Librărie.Net.

7 thoughts on “Zece negri mititei – Agatha Christie, 1965”

  1. De acum inainte, cand sunt in pana de idei, o sa dau pe la tine sa vad ce-mi recomanzi. Imi faci o pofta de citit de-mi vine sa ma apuc sa le citesc pe toate acuma! :-)))

    Reply
  2. Orice scrie Agatha Christie e nemaipomenit.Incercati si DOAMNA MCGINTY A MURIT,CRIMA IN MESOPOTAMIA,MISTERUL CRIMEI FARA CADAVRU si CADAVRUL DIN BIBLIOTECA.O iubesc!A fost cu adevarat sclipitoare,un geniu.Chiar te ia prin surprindere criminalul,nu gluma-stiu din experienta de cititor al faimoasei englezoaice.Trebuie sa ai o minte foarte logica pentru toate acele planuri ale romanelor politiste ,in care ofera toate detaliile.Iar Hercule Poirot…!Nu putea inventa un personaj mai sarmant si fermecator.Faptul ca foloseste limba franceza da eleganta operelor ei.O laud si o voi lauda mereu!Bravo ei!

    Reply
  3. Este o carte slaba foarte slaba . Ma asteptam la ceva tare adica un roman fain dar cand colo e o carte de copiii cu varsta cuprinsa intre 8- 13ani…
    Sunt dezamagit de aceasta carte

    Reply

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.