Stâlpi de sare o poveste intensă
Cărțile sunt marea mea pasiune. Încerc să citesc cât mai divers. Cărțile din culturi diferite mă ajută să văd altfel viața. În Iordania, femeile sunt doar mame și menajere. Nu au dreptul la iubire, fericire. Nu sunt respectate, nu sunt înțelese.
Îmi place să aleg cărți după recomandări, autori sau copertă. Am reușit până acum să aleg doar povești interesante. Fiecare carte are un impact asupra mea. După ce termin de citit, îmi aloc câteva minute pentru a savura povestea. Tristă sau veselă, povestea are nevoie de liniște pentru a se sedimenta învățătura. Cartea poate fi găsită pe site-ul Editura Corint.
Stâlpi de sare între istoria Iordaniei și opresiunea asupra femeilor arabe
Povestea ”Stâlpi de sare” are câteva pasaje de basm. Uneori te vei întreba dacă e realitate sau basm tipic arab. Însă povestea e frumos scrisă.
Cartea se împarte între două femei închise într-un azil de nebuni și povestașul. Poveștile celor două femei sunt triste. Povestașul ne duce într-o lume de basm.
Acțiunea se petrece în Iordania, în timpul și după Mandatul Britanic. Maha și Um Saad spun povestea tipică a femeilor arabe. Ajung în spitalul de boli mintale din cauza unor bărbați. Maha, din păcate, este victima violenței politice. Um Saad spune altă poveste tristă. Și-a iubit soțul, a muncit pentru el. Însă cedează nervos când soțul aduce o nouă soție în casa lor. Maha nu vrea să cedeze terenul moștenit de la tatăl ei în favoarea fratelui. Acesta făcuse înțelegeri cu englezii. Iar ea nu îi poate suferi pe englezi. Pentru că au lăsat-o văduvă.
Maha are norocul de a se căsători cu un bărbat pe care îl iubește. Însă fericirea ei nu este de durată. Soțul ei luptă împotriva englezilor. El este ucis chiar când Maha află că este însărcinată. Văduvă, cu un copil pe drum, Maha trebuie să se descurce singură într-o lume a bărbaților.
Va reuși Maha să păstreze moștenirea lasată de tatăl ei? Va reuși să facă față lăcomiei fratelui?
Stâlpi de sare cu lecții de viață
Termini cartea și faci o pauză. Te bucuri, ca femeie, că ai drepturi. Te bucuri că poți avea o viață normală. Femeile din Iordania nu pot avea nimic. Viața grea le întărește, le ajută să facă față provocărilor. Sunt niște femei puternice, doar ele ar putea supraviețui.
Într-o lume în care femeia nu are drepturi, e greu să poți merge mai departe. Însă majoritatea reușesc pentru copiii lor.
Nici nu-i pot imagina o viata fara a avea drepturi. Cred ca din aceasta carte avem ce lectii de viata sa luam.
Nu am citit aceasta carte, dar tot din acest gen am auzit de Arsa de vie, Tatăl celuilalt copil si Cel care mă aşteaptă . Nu stiu daca le-ai citit pe acestea.
Nu am citit asemenea povesti insa mi=ar placea, Momentan citesc In pielea un jihadiste …
Si mie mi-a atras cartea atentia si chiar mi-am luat acum ceva timp de la Bookfest. Cred ca anul trecut. Din pacate, nu am ajuns inca sa o citesc. Oricum, acum sunt sigura ca nu am dat gres cand am ales-o de pe raft. Voi urgenta trecerea ei pe noptiera.
Nu am citit cartea,pentru mine cartile cu povesti despre acea lume,lumea araba este un tabu,nu m-a interesat fiindca nu imi place cum sunt tratate femeile.
imi plac cartile de genul, despre alte culturi, parca invatam mai multe despre ele. vreau si eu sa citesc mai mult carti de acest fel
Ce nume are aceasta carte. E chiar interesant si subiectul.. Multumim pt recenzie.
Este prima oara cand citesc despre ea, in ultimul timp am fost doar fana cititului in format pdf, asa ca o sa o caut pe scribd, poate o gasesc.
imi plac astfel de carti, am citit cateva pe aproape de acest subiect dar aceasta nu!
O am și eu cumpărată de un an cred.. și încă nu am apucat să o citesc. Având în vedere recenzia ta, o să fie următoarea pe listă cu siguranță!
Nu am citit-o dar cred ca pentru noi europenii e dureroasa si greu de inteles o asemenea poveste despre privarea femeii de orice drept si chiar ma bucur ca m-am nascut aici si nu acolo.
Citind articolul tău m-am dus deja cu gândul la soarta femeilor arabe. Uneori nu știm să prețuim ceea ce avem, spre exemplu, drepturile și libertățile noastre ca femei.
Cum și eu sunt mare iubitoare de citit, mi-ar plăcea să citesc ”Stâlpi de sare”.
Felicitări pentru articol
Foarte interesantă cartea recomandata de tine. Este una pe care as citi-o cu interes. Mă uit pe site-ul editurii sa văd ce alte recomandări găsesc.
Nu am citit cartea, dar pare interesanta. As citi o
Nu am citit cartea. Dar dacă aș avea timp mi-ar face plăcere.
Nu am auzit de această carte, dar ascundem poveste interesanta. Poate o voi citi și eu
Nu am citit cartea, dar sincer as rea caci tare curioasa m-ai facut.
Nu cred ca as fi atat de puternica incat sa continui la nesfarsit. O sa caut cartea recomandata de tine.
Am sesizat și eu această noua apariție și eram curioasă cam cum este. Mersi pentru recomandare!! 🤗😘
Exact cum ai spus și tu: mă bucur că am drepturi. Nu am citit cartea și evit să mai citesc și alte lucruri despre femeile musulmane, pentru că știu cât sunt de oprimate. Am văzut la un moment dat un film despre o musulmancă, care a arătat cum a fost ucisă de vie, cu pietre de bărbați, inclusiv de băieții ei. Am fost atât de impresionată, încât multă vreme nu mai vreau să știu și alte povești de acest fel. Prefer alte cărți care să mă binedispună.
Nu stiam de carte. Titlul nu imi suna cunoscut.
Dar mi-a făcut plăcere să aflu câteva informații despre ea.
Multumim!
Ma apuca groaza cand ma gandesc ca sunt femei care nu se pot de atatea drepturi ca noi. Se bucura de lucruri marunte si cu asta se aleg. Alegi niste carti foarte interesante si captivante care ma indeamna si pe mine la lectura
Inca o carte pe care m-ai convins ca trebuie sa o citesc. Dupa fiecare carte de genul citita, in care femeile sunt tratate jalnic, ma simt privilegiata…
Nu stiam despre aceasta carte dar prezentarea ta m-a convins!
O poveste intensa si un subiect interesant. Mi-a placut recenzia ta
Nu am citit astfel de carti si sincera sa fiu, tiltul cartii nu m ar fi atras. Cu siguranta povestile sunt triste, am mai citit despre povesti reale.
E una dintre cartile in care, desi stii finalul de la inceput, tot speri ca nu se va ajunge acolo, ca autorul o va-ntoarce cumva din condei, ca nu va permite atata cruzime, ca va face cumva sa modifice finalul. E ca o dulceta de cirese amare sau ca un ristretto…
MA DECLAR DEPENDENT DE FADIA