Kira, puiul meu de ciobănesc german

Kira, câinele care mi-a schimbat viața

Eu am avut întotdeauna acasă cățel și pisică. Dar nu mi-am putut imagina că un pui de cățel îți poate schimba viața. Tata îmi lua mereu pui de cățel. Fie se îmbolnăveau de mici și mureau, iar eu sufeream nespus, fie se maturizau și deveneau câini de pază.

La casa mea, am acum un senior. Și-a făcut datoria foarte bine, dar e nevoie de un paznic vigilent. După multe dezbateri cu soțul meu, am ajuns la o concluzie comună. Ne dorim un pui de cățel, ciobănesc german. Am studiat calitățile și caracteristicile acestei rase și ne-a convins.

ciobănesc german

Cum și de ce, Kira?

Inițial, ne-am dorit mascul și să fie negru. Căutarea a început și am ajuns la un crescător din Arad. El avea 4 pui, 2 masculi pe negru și 2 fetițe pe cenușiu. Când a trebuit să alegem, ne-am atașat, prin poză doar, de o fetiță cenușie. Era prea mică să poată fi luată acasă, dar o alesesem și primeam poze și scurte filmulețe cu ea, constant.

Prima dată, am ales numele pentru ea, Kira. I-am comandat o cușcă spațioasă și bine realizată din lemn și acoperită cu tegola. La sugestia crescătorului, am făcut țarc de plasă. Câinele trebuie să aibă un loc al lui. Uneori e bine ca ea să fie închisă și să-și cunoască locul.

Mersesem într-un magazin specializat și alesesem lesă și curea pentru ea. Am luat și boluri metalice pentru mâncare și apă, dar și jucării, și perii pentru periaj. O iubeam enorm, deși o văzusem doar în poze. Sentimentul era ciudat, dar încet, încet mă atașam de ea.

De la Arad la Cluj! Primele aventuri!

Cum ajunge câinele la Cluj? Păi mergem după ea cu mașina. Am împrumutat o cușcă specială pentru mașină și am pornit la drum. Pentru ca șocul să nu fie prea mare și despărțirea grea de mamă și frați, am stat și ne-am jucat cu ea acolo. Între timp, am primit sfaturi și actele de la crescător, și am pornit la drum. Cadou, am primit un sac de mâncare cu care era obișnuită. Tot pentru a atenua din șocul noului și pentru sănătatea ei.

Am pus-o în cușca specială pentru căței. Nu am uitat să luăm și o bucată de material cu miros de la prima ei casă. Arad – Cluj înseamnă cam 3 ore, am făcut 4 cu ea. A vomat de la drum, a dormit și a făcut scandal. Pauze de odihnă și dezmorțire au fost făcute. Cu bine, am ajuns acasă unde s-a simțit în elementul ei din prima clipă.

Paco, un bun sprijin pentru Kira

Recunosc, am fost puțin îngrijorată dacă Paco o va accepta. Pentru Kira, a fost de real ajutor. S-au jucat împreună din prima și au făcut turul curții nedespărțiți. Primul hop a trecut. A primit porția de mâncare și la somn în cușcă. Dar cine să doarmă într-un loc nou, singură? Primele nopți, au fost cu plânsete sfâșietoare, dar fără să o pot consola. Peste zi era extrem de veselă și de atașată de noi.

Unde eram noi, ea era după noi. Ne-a iubit din prima zi și m-a făcut să simt că am făcut cea mai bună alegere. Pentru ea, am ales un medic veterinar specializat pe rasa aceasta, ciobănesc german. Deține chiar și dânsul un exemplar minunat.

Etape care au urmat pentru Kira

Programarea la veterinar! 

Am mers la un consult, o luasem la 2 luni și doream să știm că totul e ok cu ea. Ne programăm periodic la deparazitare și vaccinurile obligatorii. Am făcut deja două cure de calciu cu pauza recomandată. Zilele trecute, am achiziționat pentru ea un supliment de vitamine și minerale pentru că e extrem de cald și are nevoie. Tot ce trebuie pentru buna ei dezvoltare.

ciobănesc german

Hrana cea mai potrivită! 

E un detaliu sensibil. Fiecare alege ce crede că e mai bun, dar și în funcție de buget. În magazinele în care am intrat să cer păreri, despre buget am fost întrebată prima dată. Mi s-a părut nepotrivit, dar prețurile variază și nu toată lumea își permite. Un cățel are nevoie de 400 grame de boabe pe zi. Pe lună, are nevoie de destul de multă hrană. Fiecare își cunoaște bugetul.

Noi am optat pentru Acana. Am citit mult despre toate brandurile și Acana mi s-a părut cea mai bună variantă. De când i-am schimbat hrana, a luat în greutate și blana îi lucește de minune. Varianta aleasă de noi este Acana Puppy Large Breed – Junior Talie Mare – Heritage sac de 17 Kg. Prețurile variază, în online am găsit cele mai bune prețuri.

În prima fază, am amestecat bobițele cu care era obișnuită cu cele noi. Le-a acceptat din prima și tare m-am bucurat. Multe detalii nu le știam. Le-am învățat cu ea, pentru ea și le împărtășesc cu voi.

Alimente introduse pe parcurs! 

Hrana ei este uscată. La recomandarea veterinarului, îi dăm iaurt, cașcaval. Urmează să încercăm brânză de vaci proaspătă, morcovi cruzi, oase de vită pentru cartilaj și joacă. Exclus pui, oase de pui, carne crudă, resturi alimentare de la noi sau dulciuri. Are doar 4 luni și țin la buna ei dezvoltare, un stomac bun și o bună digestie.

Joacă, multă joacă și plimbări! 

I-am luat câteva jucării, dar preferă preșurile, pietrele, lemnele și florile mele. Am adunat și curățat după ea încât deja e rutină. Încercăm să ne jucăm cât de mult putem cu ea. Când este timp, ieșim cu ea la plimbări în oraș, parc, pădure. Are răbdare și rezistență, o admir enorm, și face parte din antrenament. A rezistat eroic 2 ore cât am stat pe o terasă. E minunată!

Aventuri și nervi întinși la maxim, așa e viața cu un ciobănesc german!

Am adus-o la 2 luni în familia noastră și era doar un ghemotoc de blană. Fiecare zi era o nouă aventură cu ea. Mă trezeam dimineața și mă întrebam, azi oare ce găsesc pe prag, pe terasă. Erau pietre dezgropate, lemne sfâșiate cu pasiune până la cele mai fine așchii. Capace de la lăzile de compost, toate 8 pe rând mi le-a adus pe prag. 2 preșuri sfâșiate în decurs de 30 de minute.

Îmi scotea sistematic o mușcată din ghiveci. Eu mă încăpățânam să o replantez. Ea mi-o scotea în fiecare zi. Într-un final, am mutat ghiveciul. Acum îmi scoate florile suculente din pământ. Eu le replantez în ghiveci. Așa e viața cu ea. Tu speli, ea se joacă cu furtunul și cu jetul de apă. Vrei să plivești florile, ea te prindă de mână și poartă buruienile prin toată curtea. Tu te apleci, ea sare pe tine să se joace. Îți fură sfoara cu care legi plantele. Fugi după ea, ea fuge de tine, happy life.

Are 4 luni, 18 kg și multă dragoste de oferit. Plus năzdrăvănii la pachet!

Uneori mă enervez pe ea, alteori râd și îmi asum că mi-am dorit-o enorm. Va crește, o vom dresa și îmi va fi dor de năzdrăvăniile ei. Avem momentele noastre de răsfăț și îmbrățișări, cu mușcături la pachet!

Uiți de toate când ești cu ea. Vine la tine, te linge (apoi te mușcă drăgăstos). Se încolăcește pe picioarele tale. Mie îmi place să mă așez pe scări, la nivelul ei. Vine la mine, mă înconjoară, își pune botul pe picioarele mele și așteaptă să o mângăi. E momentul nostru prețios pe care nu l-aș da pentru nimic în lume.

Pe mine, Kira m-a schimbat enorm. Mi-a arătat că poți iubi mai mult decât îți poți imagina. Gesturile ei de afecțiune mă topesc și sunt tot ce am nevoie în zilele grele. E bucuria mea, fericirea mea și nu mă culc niciodată fără să-i spun ”Noapte bună!”

ciobănesc german

ciobănesc german

ciobănesc german

ciobănesc german

14 thoughts on “Kira, puiul meu de ciobănesc german”

  1. E foarte frumoasa si a crescut mult in cele 2 luni de cand e la tine. Un catel sau o pisica e de multe ori la fel ca si un copil. Eu am pisica si am luat-o de la un adapost de animale, la fel am grija de ea , vaccinari, veterinar … bobite scumpe si da ii fac toate poftele . O iubesc si ea ma iubeste ! Este frumoasa viata cu un animalut in casa

    Reply
  2. Interesanta povestirea desprea adoptia unui caine… Copiii mei ma preseaza sa le iau un Golden Retriever, dar noi stam la bloc, plus ca am 6 copii de ingrijit, deci nu cred ca as mai avea timp sa ma ociup si de nevoile unui catel (plimbari, veterinar etc). Au fost momente cand aproape am cedat rugamintilor lor. Daca am avea si noi curte, ar fi cu totul altceva…

    Reply
  3. Eu le am cu pisicile, cainii mi se par prea posesivi si mămoși. Iar faza cu linsul pe față, prefer să nu comentez ce senzatie interioara imi genereaza :))) Dar stiu ce inseamna sa transformi animalele dragi in membri ai familei. Cand dispare motanul meu preferat cate o zi de acasa, nu am stare sa fac nimic pana nu-l vad inapoi.

    Reply
  4. Draga de ea! Sigur are o viata frumoasa alaturi de tine si familia ta. Eu si parintii mei am adoptat multe pisici, de care ai mei s-au ocupat si apoi le-au dat spre adoptie sau au ramas la ei. De la sterilizare, la proces de vindecare de anumite boli, ai mei au avut grija sa puna pisicile pe picioare.

    Reply

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.