Ai toată viața înainte de Romain Gary (Emile Ajar) recomandare lectură

19

Ai toată viața înainte de Romain Gary (Emile Ajar)

Ai toată viața înainte de Romain Gary a fost lectura mea din mini-vacanță. Deși cu puține pagini, a fost o carte pe care am citit-o mai greu. Nu datorită dificultății de scriere, ci datorită subiectului. Am citit destul de multe cărți cu subiecte dificile, dar aceasta m-a surprins. Fiecare poveste ne dezvăluie din ororile trecutului, dar trebuie să le cunoaștem.

Cartea poate fi comandată de pe site-ul Editura Univers. Tot aici veți găsi o mulțime de cărți interesante.

Ai toată viața înainte – povestea lui Momo

Cartea spune povestea lui Momo. Un băiețel cu părinți necunoscuți, crescut într-o casă cu mulți alți copii în situația lui. În acea perioadă, prostituatele care aveau copii, îi încredințau unor femei. Acestea aveau grijă de mai mulți copii pentru diferite sume de bani. Teoretic, era o casă de copii privată.

Din păcate, mamele nu doreau să renunțe la o sarcină și preferau această variantă. Unele trimiteau periodic bani și chiar veneau să îi vadă. Altele uitau definitiv de copiii lor. Trist de ambele părți.

Ai toată viața înainte

Povestea lui Momo

Momo este un copil inteligent care se confruntă prea devreme cu greutățile vieții. Însă nu are de ales. Se maturizează, își cunoaște locul. Încearcă să învețe cât și cum poate.

Madam Rosa îi îngrijește cum poate mai bine. Însă totul în limita posibilităților din acele vremuri. Le face acte false perfecte pentru a-i putea trimite la școală și la medic. Are grijă de ei și când mandatele cu bani nu mai sosesc. Pe cât posibil, încurajează să fie adoptați de familii bune.

Însă nici nu ea nu a avut o viață mai bună. Fiind evreică, a fost dusă de nemți în lagăr și deși a scăpat cu viață, a rămas cu sechele. Momo va încerca să aibă grijă de ea când se îmbolnăvește. Cutreieră străzile și magazinele cu alți copii și fură nimicuri. Însă când ajunge acasă, nu știe în ce toane o prinde pe madam Rosa. Uneori e lucidă și are grijă de ei. Alteori el trebuie să se ocupe și de madam Rosa și de ceilalți copii.

Viață tristă pentru copii fără părinți

E greu pentru un copil să înțeleagă de ce nu are părinți. De ce viața trebuie să fie grea și plină de lipsuri? Copilăria ar trebui să fie numai zâmbete și bucurii. Însă unii nu ajung niciodată să fie fericiți și împăcați cu viața lor.

V-ar plăcea să citiți această carte? Cum vi se pare subiectul? Voi ce carte ați citit recent?

About Author

Mereu optimistă şi cu zâmbetul pe buze! Pasionată de lectură, cultură, sănătate, excursii! Ador să gătesc şi să inventez fel de fel de reţete, prefer să citesc o carte decât să mă uit la televizor, prefer să mă plimb pe jos decât cu maşina, prefer să zâmbesc decât să fiu tristă ! Citatul care mă face să zâmbesc în fiecare dimineaţă “Life is full of beauty. Notice it. Notice the bumble bee, the small child, and the smiling face. Smell the rain, and feel the wind. Live your life to the fullest potential, and fight for your dreams.” Ashley Smith

19 Comments

  1. E un subiect foarte greu si dureros mai ales daca ai copii si nu concepi viata fara ei. Dar exista si astfel de situatii din pacate si cred ca acesti copii nu au copilarie. Eu am citit Petrecerea de Sidney Sheldon, o carte usurica, de vacanta.

  2. sa zic ca nu inteleg cum poate o mama sa se desparta de copilul ei? Nu are sens. Stim cu totii ca se poate. Viata unui copil abandonat nu va fi niciodata roz, oricat a incerca alte persoane sa il ajute. Mereu ramane intrebarea cu ce am gresit, de mama nu m-a vrut?

Leave A Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Read previous post:
reducerea de toamnă Notino
Cumpără noutățile anului cu reducerea de toamnă Notino

Noutățile anului - accesibile cu reducerea de toamnă Notino Reducerea de toamnă Notino vine la momentul potrivit. Anul acesta a...

Close